Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, din centrale oprite programat sau accidental pentru reparații (în special pe cărbune și gaze), din capacități ținute în rezervă pentru servicii de sistem, precum și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Astfel, puterea disponibilă netă asigurată în sistemul energetic național era în 2018 cu 5% (574 MW) mai mică decât în urmă cu 10 ani, potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, în timp ce consumul la vârf de sarcină luat ca referință a crescut cu peste 4%, de la 8.464 la 8.855 MW. Asta în condițiile în care, în prezent, în iarna aceasta, România importă în mod constant energie atunci când consumul depășește pragul de 9.000 MW, din cauza producției interne insuficiente.
"O mare parte a capacităților de generare sunt mai vechi de 30 de ani, cu un număr relativ redus de ore de operare rămase până la expirarea duratei tehnice de funcționare. Grupurile vechi sunt frecvent oprite pentru reparații și mentenanță, unele fiind în conservare. Există o diferență de aproape 3.400 MW între puterea brută instalată și puterea brută disponibilă, din care circa 3.000 MW sunt capacități pe bază de cărbune și de gaze naturale", se arată în proiectul Strategiei energetice a României, publicat anul trecut.
În 2009, puterea disponibilă netă asigurată totală în sistemul energetic național era de 11.424 MW, potrivit planului de perspectivă al rețelei electrice transport pentru perioada 2010-2014 și orientativ 2019, document al Transelectrica din decembrie 2010. În 2018, aceasta a scăzut la 10.850 MW, conform planului de dezvoltare a rețelei 2018-2027 publicat anul trecut de compania de stat.
Operatorul avertiza însă încă din 2010 că există riscul ca, din cauza ieșirii din producție a unor centrale pe cărbune și gaze, ca urmare a epuizării duratei lor de viață sau a ineficienței acestora, sistemul să intre pe deficit.
"La nivelul anului 2010, cererea de energie electrică și de putere se acoperă în condiții de siguranță cu centralele existente, existând și un excedent de putere netă disponibilă. În scenariul „conservator”, în cazul în care se aplică programul de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoenergetice la atingerea duratei de viață, sau datorită eficienței scăzute, fără a se realiza investiții noi în sistem, capacitatea de producție netă a ansamblului de centrale scade. În jurul anului 2016, capacitatea de producție rămasă neutilizată în sistem va scădea sub 10% din capacitatea totală, iar în jurul anului 2020 poate deveni negativă, ceea ce înseamnă rezervă insuficientă și deficit de putere în sistem", afirma Transelectrica în 2010.
În schimb, în scenariul "cea mai bună estimare", Transelectrica considera că "dacă se realizează toate punerile în funcțiune considerate (Anexa C-2), va exista un excedent important de putere în sistem, de peste 10% din capacitatea totală de producție, care va fi valorificat prin export sau va deveni nerentabil".
După 2 ani, în 2012, pesimismul operatorului a crescut, acesta anticipând, în cadrul scenariului conservator, că deficitul de putere din sistemul energetic național s-ar putea instala chiar din 2018, potrivit prospectului ofertei publice secundare de vânzare de acțiuni Transelectrica din 2012.
După încă 2 ani, în 2014, Transelectrica a revenit la estimarea potrivit căreia, în scenariul conservator, riscăm să intrăm pe deficit în iarna lui 2020, cu o putere disponibilă netă asigurată de doar 10.265 MW, în condițiile unui consum la vârf de sarcină de 10.960 MW, deficit care ar urma să se agraveze ulterior până în 2023 (putere asigurată de 9.213 MW la un consum de vârf de 11.790 MW).
În 2016, însă, Transelectrica a redevenit optimistă, anticipând, în scenariul de referință, că, în 2020, puterea disponibilă netă asigurată va fi de aproape 14.000 MW, iar consumul la vârf de sarcină – de doar 8.890 MW. Ultimul plan de dezvoltare, cel din 2018, anticipează, pentru 2022, o putere disponibilă netă asigurată de 11.425 MW, la un consum de vârf de 9.185 MW.
Mai îngrijorătoare sunt însă anticipațiile cu privire la retragerile din exploatare ale unor unități de producție.
"Trebuie menționat că 80% din grupurile termoenergetice existente au durata de viață normată depășită. Până în prezent, s-au realizat retehnologizări și/sau modernizări pentru grupuri termoelectrice din SEN, însă foarte puține grupuri sunt echipate cu instalații pentru reducerea emisiilor care să le permită încadrarea în normele impuse de Uniunea Europeană. (...) Astfel, pentru perioada 2018-2027, analiza dezvoltării rețelei a luat în considerare un scenariu de referință de evoluție a capacităților de generare, ce include un program de retrageri definitive din exploatare ale unor grupuri termoelectrice, la atingerea duratei de viață sau datorită neîncadrării în cerințele Uniunii Europene privind poluarea, totalizând 4.996 MW putere netă disponibilă, dintre care 2.714 MW până în 2022 inclusiv", se arată în document.
Este o majorare dramatică față de estimările din 2016, care luau în calcul, până în 2025, retrageri din exploatare totalizând 2.082 MW putere netă disponibilă, dintre care 1.994 MW până în 2020 inclusiv.
Sursa citată menționează și planuri de repunere în funcționare, prin reabilitări și retehnologizări, precum și de instalare de capacități de producție noi, însă gradul de incertitudine în această privință este foarte mare, având în vedere inclusiv măsurile adoptate recent de Guvern privind înăsprirea fiscalității și plafonarea prețurilor în energie.
"Conform acestui scenariu de dezvoltare, în aceeași perioadă (2018-2027, n.r.) vor fi repuse în funcționare, după reabilitare, patru grupuri de la Turceni, trei grupuri de la Rovinari, un grup la Craiova, și un grup nuclearelectric de la Cernavodă (oprit în retehnologizare pentru prelungirea duratei de viață), însumând o putere netă disponibilă de 2.841 MW. În ceea ce privește intențiile de instalare de grupuri noi, conform informațiilor transmise de producătorii existenți, acestea însumează o putere netă disponibilă de circa 2.306 MW, exclusiv proiectele bazate pe resurse regenerabile de energie", se spune în ultimul Plan de dezvoltare al Transelectrica.
Trebuie menționat că informațiile concrete cu privire la unitățile de producție de energie care urmează să fie scoase din funcțiune sau oprite pentru reabilitare și retehnologizare, precum și cele despre planurile de instalare de grupuri noi, sunt ținute "la secret", într-un document-anexă pe care Transelectrica nu îl publică. "Anexa C-2 (nu se publică) prezintă programele de reabilitări, conservări, casări, ca și punerile în funcțiune de grupuri noi luate în considerare în scenariul de bază în vederea analizării necesităților de dezvoltare a rețelei electrice de transport, anul apariției lor prezumate și puterea netă disponibilă prezumată", se precizează în documentul Transelectrica.
