SUA și-au sporit presiunile împotriva controversatului proiect germano-rus Nord Stream 2, susținut de Berlin și Paris, amenințând în formă scrisă cu sancțiuni companiile germane implicate, informează duminică AFP.
"Scrisoarea le amintește tuturor întreprinderilor implicate în sectorul de gazoducte pentru exportarea de energie din Rusia că ele se expun sancțiunilor americane", a anunțat duminică purtătorul de cuvânt al Ambasadei SUA la Berlin, arată Agerpres.
Această inițiativă a Administrației americane "nu are drept scop de a fi percepută ca o amenințare, ci ca un mesaj clar al politicii americane", a subliniat purtătorul de cuvânt, estimând că singurul "șantaj"posibil în acest dosar ar fi acela de a vedea Kremlinul controlând livrările de gaz către Europa în viitor.
În centrul controversei se află proiectul de gazoduct Nord Stream 2, care permite livrarea de gaz rusesc către Germania și alte țări din Europa, trecând direct prin Marea Baltică și prin urmare ocolind Ucraina, până acum principalul punct de tranzit. Acest gazoduct va urma același parcurs ca primul gazoduct de acest fel, Nord Stream 1, via apele teritoriale a cinci țări: Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și Germania. Miza este de a dubla capacitatea de gaz transportată.
SUA au criticat deja de mai multe ori acest proiect, însă acum ele trec la o etapă nouă, adresându-se direct companiilor vizate pentru a le atenționa în legătură cu riscul unor sancțiuni.
Potrivit Germaniei, susținută de Franța și Austria, proiectul va permite o aprovizionare mai stabilă și mai puțin costisitoare cu gaz a Europei.
Ucraina consideră acest proiect un mijloc al Moscovei de a o asfixia pe plan energetic și a spori astfel presiunea politică la adresa sa, în condițiile în care cele două țări sunt în conflict în problema Peninsulei Crimeea și a părții estice a Ucrainei.
Berlinul este din ce în ce mai iritat de intervențiile americane în acest dosar și de amenințările cu sancțiuni economice extrateritoriale, ca în dosarul nuclear iranian, într-un context de degradare continuă a relațiilor bilaterale cu Washingtonul.
Profit.ro a relatat la finele anului trecut că Rusia ar putea continua să livreze gaze naturale către Europa prin intermediul Ucrainei după finalizarea conductei Nord Stream 2.
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin, menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.
Mai precis, cu cât capacitatea Gazprom de a ocoli sistemul național ucrainean de transport al gazelor în operațiunile sale de export către UE sporește, cu atât poziția financiară a Kievului se vede tot mai slăbită, întrucât încasează tot mai puțini bani din tarifele de tranzit percepute rușilor pentru aceste exporturi. Ucraina încasează anual din tranzitul de gaze rusești între 2 și 3 miliarde de dolari, echivalentul a circa 2%-3% din PIB-ul țării.
Finalizarea Nord Stream 2 este așteptată pentru finalul anului viitor, valoarea totală estimată a proiectului fiind de 9,5 miliarde euro.
Anterior, un oficial guvernamental de la Kiev declarase că finalizarea gazoductului Nord Stream, care va dubla volumul de gaze naturale livrate de Rusia direct în Germania, va crește riscul de izbucnire a unui război între cele două state. Declarația a venit și pe fondul noii crize diplomatice create de recentul incident naval dintre Rusia și Ucraina din Marea Azov, în apropiere de Crimea, peninsula anexată de Moscova în 2014 de la Ucraina.
"Finalizarea proiectului ar putea face sistemul de transport de gaze al Ucrainei inutil pentru Europa, reducând importanța strategică a națiunii și facilitând pentru Rusia lansarea unei eventuale invazii. Legătura dintre tranzitul de gaze către Europa și o eventuală agresiune este clară. Infrastructura noastră gazieră acționează ca un zid. Ce se va întâmpla dacă nu vor mai avea nevoie de ea? Ce i-ar mai putea împiedica să ne invadeze?", a declarat ministrul adjunct de Externe de la Kiev, Olena Zerkal, citată de Bloomberg.
Cele două contracte semnate în 2009 de compania de stat ucraineană Naftogaz cu Gazprom, de aprovizionare cu gaze a Ucrainei și de tranzit al gazelor rusești destinate Europei prin sistemul ucrainean de conducte magistrale, vor expira la finalul anului viitor. Reprezentanți ai Moscovei, Kievului și Uniunii Europene vor iniția discuții cu privire la prelungirea acestora în luna ianuarie 2019.
În noiembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu intenționează să stopeze tranzitul de gaze rusești prin Ucraina, însă a avertizat că condițiile contractuale și volumele contractate trebuie să fie stabilite în mod pragmatic, în acord cu situația de pe piața internațională.
Asta ar însemna că aceste gazoducte ar trebui să respecte, pe tot parcursul lor, regulile europene în materie, cu privire la accesul terților la rețea, ceea ce ar desființa monopolul Gazprom asupra capacității conductelor, la stabilirea tarifelor, la separarea controlului asupra infrastructurii de transport de cel asupra zăcămintelor de producție de gaze și la transparență.
"Statele Unite împărtășesc îngrijorările larg răspândite la nivelul UE cu privire la proiectele de gazoducte Nord Stream 2 și TurkStream ale Gazprom. Suntem de acord cu mulți dintre partenerii noștri europeni cu privire la faptul că aceste proiecte vor reîntări dominația Rusiei pe piața europeană a gazelor naturale și vor reduce oportunitățile de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie", a spus Klemm.
Potrivit acestuia, construcția conductei Nord Stream 2 va concentra peste 70% din livrările Gazprom către UE pe o singură rută de transport, ceea ce va spori semnificativ vulnerabilitatea Europei în cazul apariției unor probleme în aprovizionare.
"După cum am mai declarat, SUA nu consideră proiectele Nord Stream 2 și TurkStream ca fiind proiecte cu beneficii comerciale și de mediu, ci proiecte politice. România va juca un rol important în calitate de viitoare deținătoare a președinției Consiliului Uniunii Europene, pe care o va prelua în ianuarie anul viitor. În sectorul energetic, SUA sprijină demersurile României de revizuire a Directivei UE a gazelor naturale, care ar urma să aplice măsurile prevăzute de al treilea Pachet energetic al UE întregului proiect de gazoduct Nord Stream 2, atât componentei offshore a acestuia, cât și celei onshore. SUA sprijină tototdată demersurile României de creare a unei piețe deschise și competitive a energiei, care va permite funcționarea eficientă a producției și transportului de energie și a sistemului de prețuri al acesteia, încurajând totodată investițiile", a mai menționat ambasadorul american.
Klemm a arătat că implementarea deplină a regulilor europene privind liberalizarea pieței de energie, și în special a celui de-al treilea Pachet energetic, vor asigura funcționarea optimă a pieței europene a energiei și vor garanta faptul că toate companiile vor juca după regulile economiei de piață.
"Neaplicarea Directivei UE a gazelor naturale unor proiecte precum Nord Stream 2 subminează obiective fundamentale cu privire la liberalizarea pieței și la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Sub președinția românească a Consiliului UE, sperăm ca securitatea energetică a Europei va fi întărită", a conchis Hans Klemm.
Statele Unite încă ar putea să impună sancțiuni legate de construcția gazoductului Nord Stream 2, care ar aduce gazul rusesc direct în Germania pe sub Marea Baltică, a declarat recent, la Varșovia, secretarul american pentru Energie, Rick Perry. Ulterior, la Budapesta, Perry a cerut Ungariei și țărilor vecine să respingă gazoductele rusești, care, în opinia autorităților de la Washington, sunt folosite pentru a consolida influența Moscovei asupra Europei Centrale și de Est.
