Iranul a anunțat miercuri că încetează să mai aplice ”unele” dintre ”angajamentele” pe care și le-a asumat în cadrul acordului internațional cu privire la programul nuclear din 2015, ca răspuns la denunțarea unilaterală a acestui pact de către Washington în urmă cu exact un an, relatează AFP.
Teheranul a amenințat că renunță și la alte angajamente, dacă statele rămase în Acordul de la Viena nu găsesc o soluție - în termen 60 de zile -, pentru a relaxa consecințele durelor sancțiuni americane impuse Republicii islamice în sectoarele petrolier și bancar, scrie News.ro.
Aceste anunțuri intervin într-o atmosferă de tensiuni exacerbate între Iran și Statele Unite, care au anunțat marți că trimit bombardiere de tip B-52 la Golful Persic. Washingtonul a făcut din Teheran inamicul său numărul unu în Orientul Mijlociu și îl acuză că pregătește ”atacuri iminente” contra forțelor americane.
Începând de miercuri, Iranul încetează să-și mai limiteze rezervele de apă grea și de uraniu îmbogățit, revenind asupra unor angajamente pe care și le-a asumat în cadrul Acordului încheiat la Viena în iulie 2015 și care-i limitează în mod drastic programul nuclear, a anunțat Consiliul Suprem al Securității Naționale iraniene (CSSN).
Președintele Hassan Rohani a declarat că aceste măsuri sunt conforme Acordului de la Viena, care le permite părților să suspende în mod parțial sau integral unele dintre angajamentele pe care și le-au asumat, în cazul unor nereguliimputate altei părți.
”OPERAȚIE CHIRURGICALĂ”
Acordul ”avea nevoie să fie supus unei operații chirurgicale”, după ”ce un an de sedative nu a produs vreun efect”, a declarat Rohani.
”Această operație chirurgicală este menită să salveze (acordul) și nu să-l distrugă”, a dat el asigurări.
Hotărârea iraniană a fost notificată în mod oficial ambasadorilor la Teheran ale țărilor care sunt în continuare părți ale pactului - China, Franța, Germania, Marea Britanie și Rusia.
Validat de o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, Acordul de la Viena a permis ridicarea unei părți a sancțiunilor internaționale impuse Iranului.
În schimb, Teheranul a acceptat să-și limiteze în mod drastic programul nuclear și s-a angajat să nu mai caute vreodată să se doteze cu arma atomică.
Însă, apreciind că acordul nu oferă garanții suficiente, președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din el, la 8 mai 2018, și a restabilit sanțiunile americane ridicate.
Aceste sancțiuni afectează dur economia iraniană și fac practic imposibilă orice relație comercialăîntre Iran și alte țări.
Rusia a denunțat miercuri ”presiunea nerezonabilă” la care este supus Iranul, care a determinat această țară să renunțe la unele dintre angajamentele sale. Moscova rămâne ”angajată” în acord, a anunțat un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
”Îndemnăm toate părțile să dea dovadă de reținere, să consolideze dialogul și să evite o escaladare a tensiunilor”, a reacționat Beijingul, pledând în favoarea continuării aplicării acordului.
În Franța, ministrul Armatelor Florence Parly nu a exclus ca Uniunea Europeană (UE) să impună sancțiuni Iranului.
Israelul a anunțat că nu va lăsa inamicul iranian ”să se doteze cu arma nucleară”, în pofida faptului că Teheranul a dezmințit întotdeauna că vrea să se doteze cu o asemenea armă.
ULTIMATUM ”60 DE ZILE”
Europenii, care-și reiterează atașamentul față de acord, s-au arătat până acum incapabili să permită Iranuluii să beneficieze de avantajele economice care i-au fost promise.
CSSN le-a dat miercuri ultimatum ”60 de zile” acestor parteneri să-și facă operaționale angajamentele în special în sectoarele petrolier și bancar”, amenințând că altfel nu na va mai respecta nici alte clauze din acord.
UE a încercat, fără mare succes până în prezent, să implementeze un mecanism care să permită Iranului să continue să facă comerț cu întreprinderile sale, ocolind sancțiunile americane.
În cazul în care nu primește un răspuns satisfăcător în 60 de zile, ”vom înceta să respectăm” restricțiile consimțite ”asupra gradului îmbogățirii uraniului, iar Iranul își va relua proiectul de construire a unui reactor cu apă grea la Arak” în centrul Iranului, pus în conservare conform Acordului de la Viena, a precizat Rohani.
Potrivit Teheranului, măsurile anunțate sunt reversibile ”în orice moment, în cazul în care solicitările sale ”sunt luate în considerare”.
Însă, dacă în decurs de 120 de zile, ”nu am ajuns la un rezultat, va fu luată altă măsură”, a amenințat Rohani, fără să ofere detalii cu privire la aceasta.
WASHINGTONUL, ARĂTAT CU DEGETUL
Robert Kelley, un expert de la Institutul Internațional din Stockholm pentru Cercetare și Pace (SIPRI) și un fost inspector al Agenției Internaționale a Energiei Atomice (AIEA), anunțiurile iraniene nu au o ”amploare strategică”.
”Asta nu pentru că ei produc materiale nucleare și depășesc limitele (storcurilor) autorizate șivor construi o armă nucleară”, declară el pentru AFP. Expertul apreciază că Iranul caută mai ales ”să-și salveze aparențele”, în contextul în care ”a încheiat un acord care nu este respectat de altă parte”.
”Fereastra deschisă acum diplomației nu va rămâne deschisă mult timp, iar responsabilitatea eșecului (acordului nuclear) și consecințelor probabile va reveni în întregime Statelor Unite” și altor părți ale acordului, a avertizat Teheranul.
Însărcinată să verifice pe teren aplicarea de către iran a Acordului de la Viena, AIEA a atestat mereu, până în prezent, că Teheranul își respectă angajamentele.
Teheranul și-a limitat, astfel, până în prezent, stocurile de apă grea la 130 de tone maximum, iar rezervele sale de uraniu îmbogățit (UF6) la 300 de kilograme și a renunțat să îmbogățească uraniu la un nivel mai mare de 3,67%.
