Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă controlat de Ministerul Energiei, și gigantul chinez de stat China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat în cadru oficial acordul preliminar cu privire la continuarea proiectului construirii și operării reactoarelor 3 și 4 de la centrala Cernavodă.
"Acordul Investitorilor în formă preliminară prevede înființarea societății de proiect (JVCO) având drept scop limitat să fie singura platformă tehnică și operațională pentru dezvoltarea ulterioară a Proiectului. Data limită pentru înființarea JVCO este de 60 de zile lucrătoare de la data semnării Acordului Investitorilor în formă preliminară. JVCO este o societate pe acțiuni, înființată în temeiul Legii nr. 31/1990 privind societățile și va avea o durată inițială de 2 ani. Participația CGN în compania de proiect va fi de 51%, iar cea a SN Nuclearelectrica SA, de 49%", a transmis Nuclearelectrica.
Părțile semnatare ale acordului sunt Nuclearelectrica, CGN și subsidiara pe care chinezii și-au înființat-o în România în 2017, CGN Central and Eastern Europe Investment (RO) CO. SA (CEEIR).
"Atingerea unui consens în procesul de negociere, reciproc avantajos pentru ambele părți implicate, concretizat prin aprobarea de către acționarii SNN a Acordului Investitorilor în formă preliminară, înseamnă de fapt demararea efectiva a măsurilor concrete de continuare și dezvoltare a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Pe durata inițială a noii companii de proiect, de 2 ani, vom defini și structura modelul de continuare a proiectului, fiind practic prima etapă esențială premergătoare construcției celor două Unități", a declarat ministrul Energiei, Anton Anton, la ceremonia de semnare a acordului.
Reprezentantul CGN, Bian Shuming, a subliniat faptul că semnarea acordului marchează o nouă etapă de dezvoltare a cooperării bilaterale dintre CGN și SNN. Shuming conduce și subsidiara CGN din Marea Britanie, implicată în mai multe proiecte energetice nucleare în Regatul Unit.
Ultimele discuții de clarificare între cele două părți au avut loc la jumătatea lunii martie. În ultima parte a lunii ianuarie, negociatorii români și chinezi au concluzionat că "adoptarea mecanismului de Contracte pentru Diferență („CfD”) reprezintă un reper major în implementarea proiectului", potrivit unui document al Nuclearelectrica. Textul acordului propriu-zis între investitori nu a fost făcut public, acționarii SNN fiind obligați să semneze un acord de confidențialitate în prealabil pentru a li se da acces la el, exclusiv la sediul companiei.
Tot în martie, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un document cu principiile generale ale acestui tip de ajutor de stat, prin care investitorilor în capacități de producție cu emisii reduse de carbon, precum cele nucleare, le este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să le asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Subvenția va fi suportată de toți consumatorii de energie pe facturile lor lunare.
Cele două părți au mai convenit în ianuarie să înființeze cât mai repede compania mixtă ce va implementa proiectul Cernavodă 3-4, pentru a sprijini procesul de implementare a contractelor pentru diferență în România, iar partea română să finalizeze măsurile tehnice pregătitoare în vederea înaintării spre ratificare către Parlamentul României și Comisia Europeană a modificărilor si actualizărilor legislative asociate adoptării mecanismului CfD.
Forma preliminară a acordului investitorilor prevede că compania mixtă de proiect va fi înființată cu capital inițial minimal, de doar 90.000 lei, ca o platformă tehnică și operațională pentru potențiala dezvoltare ulterioară a proiectului, urmând ca, după încheierea formei definitive a acordului investitorilor, capitalul să fie majorat la 4,08 milioane euro. CEEIR va deține 51% din acțiunile companiei, iar Nuclearelectrica – restul de 49%.
"Acordul va fi guvernat și interpretat în conformitate cu legea romănă. Toate neînțelegerile, controversele și pretențiile născute în legătură cu acordul vor fi soluționate prin arbitraj la Paris, la ICC și în conformitate cu Regulile de arbitraj ale ICC. Compania mixtă se poate angaja în activități preliminare în interesul proiectului, dar nu va desfășura activități care presupun crearea de drepturi asupra documentelor, informațiilor sau activelor deținute sau utilizate de către părți", se mai menționează în documentul Nuclearelectrica.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a confirmat în august anul trecut o decizie a Comisiei Europene din 2014, de aprobare a ajutorului de stat acordat de Marea Britanie proiectului de construire a centralei nucleare Hinkley Point C în parteneriat cu compania chineză de stat China General Nuclear Power și cu francezii de la EDF, respingând contestația Austriei și Luxemburgului, care reclamaseră în 2015 că ajutorul de stat respectiv ar încălca normele UE. Vestea este bună și pentru România, și pentru compania de stat Nuclearelectrica, în perspectiva finalizării negocierilor cu aceeași China General Nuclear Power în vederea începerii proiectului reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, unde se intenționează acordarea unui ajutor de stat asemănător cu cel britanic.
În noiembrie 2016, chinezii estimau valoarea totală a investițiilor necesare implementării proiectului la circa 7,2 miliarde euro. Până atunci, ultima estimare oficială a costurilor construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă era de 6,5 miliarde euro și data din 2012, fiind rezultatul unui studiu de fezabilitate realizat de către Ernst&Young. Anterior, investiția era estimată la circa 4 miliarde euro.
