În plină campanie electorală pentru alegerile locale, o primărie este pe cale să nu mai primească bani de la Guvern decât pentru a-și achita restanțele la plata subvențiilor datorate de la bugetul local pentru subvenționarea diferenței dintre costurile reale ale încălzirii centralizate și prețul final redus facturat locuitorilor racordați la sistem.
O ordonanță de urgență din 2011 stipulează că, în cazul în care autoritățile locale nu cuprind în buget sau nu plătesc aceste subvenții datorate operatorilor de termoficare, aceștia sesizează Ministerul Dezvoltării, iar în baza ordinului comun al ministrului Dezvoltării și al celui al Finanțelor, direcțiile generale ale finanțelor publice alocă primăriilor restante cotele defalcate din impozitul pe venit, cuvenite acestora potrivit legii, numai pentru plata obligațiilor către furnizorii de energie termică, până la lichidarea obligațiilor respective.
Prevederea a fost aplicată cel mai recent în decembrie 2020, când a fost emis un ordin ca Municipiul București să nu mai primească cote defalcate din impozitul pe venit decât pentru plata unei restanțe de peste 64 milioane lei față de Termoenergetica. Ordinul, semnat de liberalii Florin Cîțu, atunci ministru de Finanțe, și Augustin-Cătălin Iapă, secretar de stat la Dezvoltare la acel moment, a fost printre ultimele acte normative emise de oficiali ai Guvernului Orban. Primar general al Capitalei era actualul edil-șef Nicușor Dan, ales în septembrie 2020 cu sprijinul PNL și USR, și care candidează acum din nou.
S-a mai intenționat implementarea măsurii și în 2021 și 2022, în momente când restanțele Primăriei Capitalei față de Termoenergetica erau de circa 543 milioane lei, respectiv 397 milioane lei, însă în cele din urmă s-a renunțat.
Acum, este pregătit un ordin similar, având ca țintă o primărie din vestul țării.
″Până la lichidarea obligației de plată în sumă de 1.391.736,06 lei, datorată Societății Termoficare Oradea SA de către comuna Sânmartin, Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca alocă bugetului local al comunei Sânmartin, județul Bihor, cote defalcate din impozitul pe venit, numai pentru plata obligației către Societatea Termoficare Oradea SA″, scrie în proiectul de act normativ, ce ar urma să fie semnat de miniștrii PNL Adrian Veștea și Marcel Boloș.
Termoficare Oradea este controlată de municipalitatea omonimă, condusă de liberalul Florin Birta, în timp ce comuna Sânmartin îl are primar pe Cristian Laza de la PSD, care candidează acum pentru un nou mandat, din partea social-democraților.
Operatorul de încălzire a sesizat Ministerul Dezvoltării în decembrie anul trecut că Sânmartinul îi datorează 1,39 milioane lei, sumă ce reprezintă subvenția de preț pentru perioada ianuarie 2021-octombrie 2023.
″Ținând cont de impactul negativ – în opinia noastră – al emiterii unui ordin comun de restricționare a utilizării cotelor defalcate din impozitul pe venit cuvenite bugetului local al Comunei Sânmartin, care poate perturba continuarea proiectelor de dezvoltare locală, prin adresa nr. 237.738/10.01.2024, MDLPA a solicitat Primăriei Comunei Sânmartin să comunice sumele datorate Societății Termoficare Oradea SA reprezentând rest de plată necesar acoperirii diferenței de preț energie termică aferentă cantităților de energie livrate populației în perioada ianuarie 2021 – octombrie 2023 și perioada în care vor fi integral achitate″, se arată în referatul de aprobare al draftului de ordin.
Autoritatea locală a recunoscut, la finalul lunii ianuarie 2024, că nu și-a îndeplint obligațiile și a răspuns că, până la sfârșitul lui martie, în funcție de încasări, va stinge întreg debitul restant, menționează sursa citată.
″Societatea Termoficare Oradea SA, în răspunsul formulat prin adresa nr. 4.928/21.03.2024, ne aduce la cunoștință că suma reprezentând subvenția de preț datorată și neachitată de către Primăria Comunei Sânmartin, aferentă perioadei ianuarie 2021-octombrie 2023, este de 1.391.736,06 lei și că Primăria Comunei Sânmartin nu a achitat nici o sumă din cele la care s-a angajat″, se mai precizează în document.
Datoria neplătită a operatorului sistemului centralizat de transport și distribuție a agentului termic din București, Termoenergetica, către principalul furnizor, producătorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN), se ridică în prezent la 1 miliard de lei, iar situația, pentru care este responsabilă Primăria Capitalei, care nu a mai plătit de 3 luni subvenția de preț, riscă să pună în pericol planificata fuziune dintre ELCEN și Termoenergetica, precum și proiectele de investiții ale ELCEN în centrale noi, cu bani nerambursabili din Fondul de Modernizare al UE, a declarat directorul general al ELCEN, Claudiu Crețu, într-o conferință de presă organizată la finalul săptămânii trecute.
Șeful producătorului de energie termică a mai spus că ar trebui aplicată prevederea legală privind restricționarea utilizării de către Primăria Capitalei a cotelor defalcate din impozitul pe venit primite de la Guvern, în sensul ca acestea să fie alocate exclusiv pentru plata restanțelor față de Termoenergetica, până la stingerea datoriei.
″Am solicitat către Termoenergetica să ceară ordin comun către Ministerul Dezvoltării și Ministerul Finanțelor pentru blocarea conturilor Primăriei. Legea prevede așa ceva. Singurul mecanism legal pe care noi, ELCEN, putem să-l facem este acesta″, a spus Crețu, explicând ulterior că nu este vorba de poprirea propriu-zisă a conturilor municipalității, ci de direcționarea banilor de la centru pentru bugetul local al Bucureștiului către plata datoriilor față de operatorul de termoficare.
În replică, primarul Nicușor Dan a declarat că întârzierile la plată se datorează chiar reducerii cu jumătate de miliard de lei, în primele 5 luni din 2023, a sumelor primite de la autoritățile centrale sub formă de cote defalcate din impozitul pe venit.
Șefii autorităților tutelare ale ELCEN și Termoenergetica, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și primarul general al Capitalei Nicușor Dan, candidează amândoi la funcția de edil-șef al Bucureștiului.
OUG-ul din 2011 a fost aplicat de 10 ori de la adoptarea sa și până în prezent, fiind vizate municipiile București, Făgăraș, Mangalia și Pașcani.
