Decontarea de către Ministerele Energiei și Muncii a costurilor suportate de furnizorii de energie cu plafonarea prin lege a prețurilor la consumatori, adică a diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate clienților finali, a ajuns la luna februarie 2023, spun reprezentanții Asociației Furnizorilor de Energiei Electrică din România (AFEER).
Asta înseamnă o întârziere de 6 luni, în condițiile în care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a ajuns la luna august 2023 cu verificarea cererilor de decontare ale furnizorilor.
Întârzierea i-a obligat pe furnizori să se împrumute la bănci pentru a-și acoperi golurile de lichiditate, cu costuri financiare totale de circa 60 milioane lei până în prezent, reprezentând dobânzi și comisioane bancare, ceea ce înseamnă un cost de aproximativ 17 lei/MWh livrat, potrivit Asociației.
Legislația în vigoare stipulează că statul le decontează furnizorilor prețuri de achiziție de maximum 900 lei/MWh. În plus, în octombrie, Guvernul a introdus în norme prevederea că plățile de compensații se fac strict în funcție de cât se colectează la așa-numitul Fond de Tranziție Energetică, alimentat din sumele încasate din supraimpozitarea producătorilor și traderilor.
Deși ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a încercat să explice că prevederea nou-introdusă este mai ″blândă″ decât se avea în vedere inițial, ea este totuși în vigoare deocamdată. Limitarea ar putea fi eliminată în Parlament prin legea de aprobare a ordonanței de urgență prin care a fost introdusă, Ministerul Energiei făcând deja o solicitare în acest sens.
″Simpla existență a unui plafon de preț de decontare, de 900 lei/MWh, crește profilul de risc al furnizorilor în raport cu băncile, ceea ce înseamnă costuri financiare mai mari. De asemenea, ordonanța care a limitat sursele de decontare la sumele disponibile în Fondul de Tranziție Energetică ne slăbește și mai mult poziția la negocierile cu băncile. Asta înseamnă costuri de împrumut mai mari și sume mai mici accesibile sub formă de credit″, a explicat președintele AFEER, Laurențiu Urluescu.
În privința acordurilor de factoring tripartite promise de Ministerul Energiei pentru îmbunătățirea lichidității furnizorilor, în contextul întârzierilor la plata compensațiilor, reprezentanții Asociației au arătat că, cel puțin deocamdată, nu s-a făcut nimic în acest sens tocmai din cauza faptului că statul a refuzat să garanteze juridic că le va plăti banii cuveniți furnizorilor la finalul perioadei de grație de 150 de zile. În acest fel, în caz de întârziere, băncile ar fi nevoite să se îndrepte în justiție împotriva companiilor de furnizare.
O altă problemă este scăderea semnificativă a încasărilor la Fondul de Tranziție Energetică.
″Estimăm grosso modo că încasările la Fond, din supraimpozitarea producătorilor, au scăzut de la 1 miliard de lei pe lună anul trecut la doar 500-600 milioane lei pe lună în 2023. Din supraimpozitarea traderilor – de la 400 milioane lei pe lună la aproape zero pe lună în prezent. La producători, încasările au scăzut din cauza introducerii mecanismului de achiziție centralizată la preț fix de 450 lei/MWh. Traderii, cu 98% supraimpozitare pe marjă, nu prea mai tranzacționează″, a mai spus Urluescu.
În total, în primele 9 luni ale anului, Ministerul Energiei a plătit compensații pentru furnizori, pentru consumul clienților noncasnici, de 5,619 miliarde lei, din care 2,462 miliarde lei numai în septembrie. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii le-a plătit furnizorilor, în primele 7 luni din an, compensații de aceeași natură pentru consumul clienților casnici de 2,3 miliarde lei.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat în prima parte a lunii trecute că, la acel moment, datoria neplătită la zi a ministerului față de furnizori se cifra la 1,4 miliarde lei.
