România este implicată într-un litigiu cu gigantul petrolier american Chevron, aflat pe rolul Curții de Arbitraj de la Paris, litigiul fiind cel mai probabil legat de acordurile petroliere de concesiune semnate de americani în 2011 cu Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru perimetrele de gaze de șist Adamclisi, Vama Veche și Costinești din Dobrogea, acorduri la care Chevron anunțase că intenționează să renunțe, dar care nu au încetat în mod oficial, reiese din informațiile Profit.ro și dintr-un răspuns primit de la ANRM la întrebări referitoare la eventuala încetare a acestor acorduri petroliere.
Astfel, pe 9 decembrie, Profit.ro a întrebat la ANRM dacă Chevron a trimis Agenției notificări de renunțare la cele trei acorduri petroliere menționate, iar dacă da, în ce stadiu se află procedurile de încetare a acordurilor și dacă Chevron a îndeplinit toate condițiile prevăzute de Legea petrolului pentru oficializarea încetării acordurilor petroliere. Întrebări similare au fost trimise și Chevron, care nu a răspuns.
Întrebările au fost trimise după ce în Monitorul Oficial a fost publicată o decizie a ANRM din august 2016, de încetare a acordului petrolier cu Chevron pentru cea de-a patra concesiune a americanilor din România, perimetrul de gaze de șist Bârlad. În raportul anual al Chevron pe 2015, publicat în ianuarie anul acesta, se arată că, la acea dată, americanii renunțaseră la concesiunea Bârlad din nord-estul României și se aflau în proces de renunțare și la perimetrele din sud-estul țării, respectiv din Dobrogea.
CITEȘTE ȘI Dezvoltatorii imobiliari nu mai pot practica un sistem de creditare dacă nu sunt înregistrați la ANPC "Referitor la informațiile solicitate, vă aducem la cunoștință că nu vă putem oferi aceste informați, având în vedere caracterul confidențial al arbitrajului derulat în conformitate cu regulile Curții de Arbitraj de la Paris, reguli care consacră confidențialitatea procedurii și a lucrărilor Curții. La finalul procesului de arbitraj vă vom oferi toate detaliile de interes public", a transmis ANRM, pentru Profit.ro.
Încă din august anul trecut, ANRM a lansat o licitație pentru a angaja o casă de avocatură care să reprezinte instituția într-un litigiu la Curtea de Arbitraj de la Paris referitor la interpretarea și/ sau executarea unor acorduri petroliere. În documentele licitației nu se precizează nici cine este partea adversă, nici speța litigiului și nici ce calitate are ANRM în procedura de arbitraj, reclamantă sau pârâtă.
În ianuarie 2016, Profit.ro a solicitat aceste informații atât la ANRM, cât și la Guvern, primind de la ambele instituții răspunsuri similare, potrivit cărora regulile de confidențialitate ale procedurii de arbitraj de la Paris interzic publicarea acestor date.
ANRM este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru, printr-un consilier de stat, fiind autoritatea competentă abilitată să aplice dispozițiile Legii minelor și pe cele ale Legii petrolului.
CITEȘTE ȘI IAR Brașov a încheiat un contract de 313 milioane lei cu Ministerul Apărării, pentru modernizarea unor elicoptere În schimb, într-un raport recent al Curții de Conturi, se arată că Chevron a rămas cu datorii neplătite față de statul român după ce a abandonat explorările după zăcăminte de gaze de șist din Dobrogea. Datoriile ar consta în contravaloarea lucrărilor neefectuate pe care compania se angajase să le execute prin acordul de concesiune semnat cu ANRM. contravaloare care, potrivit Legii petrolului, trebuie virată la bugetul de stat în caz de renunțare la concesiune.
"Au fost constatate cazuri de solicitări de renunțare la acorduri petroliere prin renunțarea de către titularii de acorduri petroliere, fără a fi realizate programele minime de lucrări prevăzute în acordurile petroliere și fără să fie virată la bugetul statului contravaloarea acestor lucrări. Astfel, în cadrul perimetrelor Adamclisi, Vama Veche și Costinești, titularul acordului petrolier, Chevron Romania Holdings BV, a notificat ANRM în anul 2015 cu privire la renunțarea la acordurile petroliere încheiate în anul 2012, fără a fi de acord cu virarea la bugetul statului a sumelor aferente lucrărilor neefectuate. ANRM a procedat la verificarea documentelor prezentate de titular în executarea acordurilor petroliere, constatând că acesta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale în sensul efectuării lucrărilor prevăzute în programul minim de explorare", se arată în raportul citat, unde nu se precizează care este cuantumul sumei datorate.
Legea Petrolului nr. 238/2004 prevede că petroliștii care concesionează de la stat perimetre pentru explorare și exploatare pot renunța la acordurile petroliere semnate cu statul român dacă îndeplinesc mai multe condiții, una dintre acestea fiind aceea de a "pune la dispoziția autorității competente (ANRM – n.r.) suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier și al celor de dezvoltare și exploatare, scadente la data notificării renunțării și neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier", suma respectivă urmând să se facă venit la bugetul de stat.
Obligația este stipulată și în cele 3 acorduri petroliere de concesiune semnate de Chevron cu ANRM pentru perimetrele Adamclisi, Vama Veche și Costinești. Pe lângă acestea, Chevron a mai avut un acord petrolier cu România, pentru perimetrul Bârlad din Moldova.
CITEȘTE ȘI Controlorii de trafic ROMATSA au încasat în acest an despăgubiri de 7,45 milioane de lei după ce și-au pierdut brevetul Chevron a anunțat în februarie anul trecut că renunță la explorarea gazelor de șist din România, la mai puțin de o lună după ce renunțase și la explorările similare din Polonia. Compania americană a explicat la acea dată că "este vorba de o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului din România, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron".
În raportul anual al Chevron pe 2015, publicat în ianuarie 2016, se arată că, la acea dată, americanii renunțaseră la concesiunea Bârlad din nord-estul României și se aflau în proces de renunțare și la perimetrele din sud-estul țării.
ANRM a luat oficial decizia de încetare a acordului petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad la finalul lunii august 2016, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial în septembrie.
Acordul petrolier cu Chevron pentru perimetrul Bârlad, care a încetat oficial în septembrie, fusese semnat în 2004, în mandatul guvernului Adrian Năstase. Titularul inițial al acordului fusese compania Regal Petroleum, care a transferat ulterior concesiunea către Chevron, în 2011. Tot în 2011 au fost semnate acordurile pentru perimetrele Adamclisi, Vama Veche și Costinești, acestea fiind aprobate prin hotărâri de Guvern în anul următor. La presiunea opiniei publice, ANRM a declasificat și publicat parțial acordurile, în primăvara lui 2012, nedezvăluind însă și valoarea estimată a investițiilor în explorare asumate de Chevron.
CITEȘTE ȘI Monte dei Paschi va emite obligațiuni de 15 miliarde de euro în 2017 pentru refacerea lichidităților În 2014, fostul ambasador SUA la București, Mark Gitenstein, declara pentru publicația americană Mother Jones că, în 2011, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetrele de explorare de gaze de șist din Dobrogea. "Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Chevron erau nemulțumiți. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasadorii în mod tradițional în numele companiilor americane", spunea Gitenstein.
În 2013, activiști de mediu și localnici din localitatea Pungești, județul Vaslui, au desfășurat ample proteste, soldate inclusiv cu ciocniri cu jandarmii, față de intenția Chevron de a amplasa prima sondă de explorare a gazelor de șist în România pe concesiunea Bârlad, după ce compania primise toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliștea.
Motivul protestelor se lega de metoda de foraj utilizată pentru accesarea zăcămintelor e gaze de șist, așa-numita fracturare hidraulică. Fracturarea hidraulică este procesul prin care se pompează la mare adâncime și cu mare presiune milioane de litri de apă sărată și nisip, amestecate cu un „cocktail” de substanțe chimice, ce are ca efect sfărâmarea rocilor subterane și eliberarea hidrocarburilor vizate. În legătură cu această tehnologie există temeri că ar prezenta riscuri semnificative de mediu, cum ar fi cel legat de poluarea rezervelor subterane de apă sau de amplificarea activităților seismice din zonele în care este utilizată.
CITEȘTE ȘI Arta românească în 2016: Grigorescu, cel mai bine vândut pictor român în țară. Ghenie, recorduri în străinătate Deși a renunțat la gazele de șist din România, Chevron continuă să bage bani în subsidiara sa locală, Chevron Romania Exploration and Production SRL. Ultima majorare de capital, cu 1,2 milioane dolari, a fost efectuată de americani la finalul lunii noiembrie. Unul din motive ar putea fi chiar acela că firma este încă implicată în procese legate de prezența în România.
De exemplu, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție se află recursul într-un litigiu declanșat în 2012 de mai multe ONG-uri, printre care Asociația Salvați Bucureștiul a șefului USR Nicușor Dan, proaspăt ales deputat, prin care se solicita anularea tuturor celor patru acorduri petroliere semnate de ANRM cu Chevron, pentru perimetrele de gaze de șist din Moldova și Dobrogea. Argumentele reclamanților erau că acordurile fuseseră semnate fără să existe legislație care să permită, în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevenirea contaminării mediului și în special a contaminării apei potabile, precum și în lipsa prevederilor legale de informare a populației și în special a comunităților locale.
Recursul a fost cerut chiar de către ONG-ul lui Nicușor Dan, în noiembrie, iar primul termen de judecată a fost stabilit în data de 2 februarie 2017. Chevron a avut câștig de cauză în proces în vară, Curtea de Apel București respingând solicitarea reclamanților de anulare a acordurilor petroliere.
