Închiderea combinatului siderurgic este scenariul cel mai sumbru, iar acționarii nu doresc acest lucru și continuă să investească, însă, în contextul problemelor cu care se confruntă ArcelorMittal Galați și care țin de reglementări de stat, europene și naționale, atât de mediu, cât și comerciale, acest risc nu poate fi exclus cu totul, a declarat directorul general al companiei, Bruno Ribo, într-un interviu acordat Profit.ro.
Discuția cu CEO-ul ArcelorMittal Galați relevă complexitatea efectelor perverse coroborate ale măsurilor intervenționiste și ale ajutoarelor de stat decise de guverne, dar și de structuri supranaționale precum Comisia Europeană, într-o economie mondială globalizată.
Principala problemă din acest moment a combinatului siderurgic de la Galați își are cauza departe, în China. Cu subvenții semnificative, inclusiv finanțări ieftine acordate de bănci de stat, China și-a sporit masiv capacitatea de producție siderurgică în ultimii ani, în scopul satisfacerii cererii interne din construcții și infrastructură, sectoare de asemenea stimulate de stat. Numai că stimulul nu a funcționat, iar cererea internă s-a dovedit a fi insuficientă pentru a absorbi producția. În consecință, producătorii chinezi au inundat piețele externe, inclusiv Europa, cu exporturi extrem de ieftine, sub costuri, prăbușind astfel prețurile.
CITEȘTE ȘI Un mare asigurător se pregătește să intre pe piața RCA. Ergo are undă verde la preluarea Credit Europe Asigurări "Ca să vă faceți o idee, diferența dintre costurile noastre de producție și prețul la care putem să ne vindem produsele pe piață este acum la fel de mică precum în 2009, când ne-a lovit criza. Volumele sunt bune, cerere există, prețurile sunt problema. Este o problemă pentru întreg sectorul siderurgic european. Noi suntem prea mari pentru piața românească, exportăm 70% din producție", spune Bruno Ribo.
Însă intervenționismul generează intervenționism la pătrat: ajutoarele de stat pentru exportatorii dintr-o țară duc, în statele importatoare, la măsuri de retaliere, dar și la subvenții pentru producătorii locali afectați, distorsionând și mai mult competiția pe piețe.
În Marea Britanie, Tata Steel, cel de-al doilea mare producător de oțel al Europei, a anunțat deja că ia în calcul vânzarea unităților de producție din Regatul Unit, care au în total circa 15.000 de salariați și asigură indirect încă câteva mii de locuri de muncă. Guvernul de la Londra a exclus varianta naționalizării, însă s-a arătat dispus să acorde ajutoare de stat unui eventual cumpărător, pentru a preveni concedieri masive. În Galați, combinatul ArcelorMittal asigură mai mult de un un sfert din PIB-ul județului.
Există riscul să se ajungă până aici și în România? "Ca să fiu foarte direct, da, există acest risc. Este motivul pentru care, în februarie, am organizat manifestații la Bruxelles la Comisia Europeană, alături de alți producători europeni de oțel, pentru a atrage atenția asupra pericolului dumpingului chinez și a cere măsuri de combatere a acestuia. Se pune, de asemenea, problema recunoașterii oficiale de către UE a statutului de economie de piață al Chinei. Poziția noastră, a industriei de oțel europene, este că, în mod limpede, China nu îndeplinește toate condițiile pentru a fi considerată economie de piață. Dacă i se va recunoaște acest statut Chinei, pagubele vor fi foarte mari pentru industria europeană a oțelului. Este necesară revizuirea și îmbunătățirea legislației antidumping în UE", declară șeful ArcelorMittal Galați.
CITEȘTE ȘI Surpriză la Astra Asigurări. Raiffeisen Bank invocă o creanță potențială de peste 2 miliarde de lei Rezultatele financiare ale ArcelorMittal Galați nu sunt încă publice, însă CEO-ul Bruno Ribo spune că 2015 a fost mai bun față de toți anii din 2009 încoace. "Ne-am revenit față de momentul crizei. Anul trecut am urcat la 2 milioane de tone produse și vândute. Grație unor investiții, ne-am îmbunătățit rezultatele, în special pe primele 3 trimestre din 2015, deși nu suntem încă autosuficienți din punct de vedere financiar, suntem încă sprijiniți de grupul-mamă, în special pe partea de investiții. Însă în trimestrul IV 2015 și în primul trimestru din 2016 au reapărut dificultățile". Cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor Publice arată că, în 2014, Arcelor Mittal Galați SA a avut pierderi de 482,2 milioane lei.
Ribo spune că exporturile chinezești "de dumping" constituie o problemă pe termen scurt. Siderurgiștii europeni se confruntă însă și cu o problemă structurală pe termen mediu: înăsprirea legislației de mediu a UE.
"UE a adoptat măsuri unilaterale în perspectiva anului 2030, pentru reducerea emisiilor de carbon ale industriei. Măsurile în sine sunt bune pentru mediu, însă țintele fixate sunt mult prea dure și, ca atare, nerealiste. Nici combinatele metalurgice cele mai avansate tehnologic din Europa, care de fapt sunt și cele mai avansate din lume, cele mai eficiente, cele mai prietenoase cu mediul, nu satisfac criteriile impuse de UE și vor fi forțate să cumpere certificate de emisii de gaze cu efect de seră, drepturi de a emite carbon, pentru a li se permite să rămână în activitate, ceea ce le va afecta masiv costurile și, deci, competitivitatea", spune directorul general al combinatului siderurgic de la Galați.
CITEȘTE ȘI VIDEO Premierul Islandei pleacă nervos din mijlocul unui interviu, întrebat despre firme offshore Bruno Ribo ține să repete că aceste măsuri de protecție a mediului sunt necesare și bune, dar adaugă că nu vor rezolva nimic dacă se vor aplica doar în Europa. El arată că, de exemplu, sistemul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră ar fi fost excelent dacă ar fi fost aplicat peste tot în lume, caz în care toți producătorii de oțel ar fi fost nevoiți să majoreze prețurile pentru a compensa creșterea costurilor și nu ar fi existat distorsionarea care există în prezent pe piață.
"Europa este foarte deschisă la importuri, vin produse nu doar din China, ci și din Rusia, Ucraina, Turcia, SUA, Brazilia etc. Companiile metalurgice din aceste țări nu trebuie să respecte exigențe de mediu atât de stricte precum cele europene. Astfel, se creează o presiune artificială pe costurile metalurgiștilor europeni și se vor pierde locuri de muncă în Europa, iar producția siderurgică se va muta pe alte continente. România este parte a Europei, are o voce în Europa, având un sector industrial puternic, și ar trebui să apere în mod activ poziția acestuia, pentru a nu ne transforma într-un soi de Disney World fără pic de industrie. Fără să vreau să-i jignesc câtuși de puțin pe cei de la Disney", punctează Ribo.
Mai mult, România a început să subvenționeze masiv producția de energie din surse regenerabile, prin sistemul certificatelor verzi, în plină criză economică, dezavantajând companiile industriale energointensive, care au suportat, alături de populație, costurile acestor subvenții pe facturile de electricitate, arată Bruno Ribo. Iar cum efectele negative ale ajutoarelor de stat se combat de către guverne tot cu ajutoare de stat, Executivul a decis, în 2014, ca cei mai mari consumatori de energie din industrie să fie scutiți, prin acorduri de exceptare, de până la 85% din obligațiile de achiziție de certificate verzi, pentru a-și conserva competitivitatea, în special la export.
CITEȘTE ȘI PANAMA PAPERS RISE Project dezvăluie primele nume cu implicații în România: Benjamin Steinmetz, Frank Timiș, Corneliu Iacobov Consumatorii industriali care au obținut astfel de acorduri spun că exceptarea ar trebui aplicată de la momentul depunerii documentației în vederea aprobării acordurilor de exceptare. Astfel, Alro Slatina și ArcelorMittal Galați, cei mai mari consumatori de energie din economie, au depus documentele pentru exceptare în decembrie 2014 și cer ca scutirea să le fie aplicată pentru tot anul 2015, însă Guvernul a aprobat, în februarie anul acesta, o HG prin care precizează că acest lucru se va întâmpla doar de la momentul emiterii acordurilor, adică de la mijlocul anului 2015, pentru a limita impactul scutirilor în facturile celorlalți consumatori de energie.
"Suntem foarte îngrijorați de decizia recentă privind certificatele verzi. Este o decizie politică, luată de un Guvern așa-zis tehnocrat. Am comunicat această îngrijorare a noastră autorităților. Autoritățile ne-au răspuns cu cuvinte frumoase, însă cuvintele frumoase nu sunt suficiente, avem nevoie de acțiuni. Așa cum am mai declarat, suntem gata să ne apărăm drepturile, inclusiv în justiție. Autoritățile au luat, în opinia noastră, o decizie greșită care ne lovește, vorbim de o pagubă de milioane de euro, bani care ar fi fost mai bine să se transforme în investiții în instalații sau în taxe plătite la bugetul de stat", spune CEO-ul ArcelorMittal Galați.
Ce se va întâmpla dacă nici una dintre problemele semnalate nu își va găsi o rezolvare satisfăcătoare? "Scenariul cel mai sumbru înseamnă închiderea combinatului. Multă vreme combinatul siderurgic ArcelorMittal Galați a fost considerat o vacă de muls. Însă decidenții politici ar trebui să înțeleagă că nu prea mai e lapte și că vaca a început să slăbească, încep să i se vadă oasele. ArcelorMittal a investit în România, din 2009 până în prezent, peste 350 de milioane de euro", conchide Bruno Ribo.
