Curtea de Conturi a dispus în sarcina conducerii companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, recalcularea bonusurilor cuvenite în perioada 2019-2021 membrilor Directoratului și Consiliului de Supraveghere ale societății, susținând că stabilirea și aprobarea indicatorilor-cheie de performanță (ICP) în baza cărora se determină aceste bonusuri, adică componenta variabilă a remunerației top-managerilor și administratorilor, s-ar fi făcut ″în alte condiții decât″ cele stabilite prin OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, se arată într-o decizie a Curții de Conturi, analizată de Profit.ro, prin care aceasta a hotărât un număr de 13 măsuri corective în sarcina societății, după misiunea de audit derulată la Hidroelectrica în perioada februarie – iulie 2022.
Profit.ro organizează pe 9 noiembrie Gala anuală Povești cu Profit...made in Romania, în care sunt premiați manageri și companii românești - DETALII AICI
Compania a contrazis concluziile inspecției, arătând că a calculat corect și legal atât indicatorii de performanță, cât și bonusurile stabilite pe baza gradului de îndeplinire a acestora.
Cele 2 entități nu au reușit să se pună de acord, astfel că Hidroelectrica și Curtea de Conturi au rămas în divergență asupra acestui aspect, se menționează în documentul citat. De altfel, Hidroelectrica a contestat decizia de dispunere de măsuri, inclusiv în instanță.
Extras din Decizia nr. 6/12.08.2022 a Curții de Conturi
Inspectorii Curții de Conturi au constatat, de exemplu, ″calcularea componentei variabile (a remunerației – n.r.) în funcție de gradul total de îndeplinire a indicatorilor-cheie de performanță, fără ca gradul de îndeplinire al fiecărui indicator să se limiteze la 100%, respectiv la atingerea valorilor țintă aprobate, fiind aplicate ponderile stabilite la gradul efectiv de realizare a fiecărui indicator, rezultând astfel un grad total de realizare de peste 100%, în condițiile realizării unor indicatori-cheie de performanță sub țintele aprobate, precum și al neîndeplinirii obiectivelor aprobate prin Planul de administrare″.
Curtea de Conturi a considerat că, la nivelul anului 2019, prin recalcularea indicatorilor-cheie de performanță cu limitarea la 100% în cazul atingerii țintei, ar rezulta un grad total de îndeplinire a ICP de 89% în cazul membrilor Directoratului, aceștia fiind îndreptățiți la acordarea bonusurilor proporțional gradului de îndeplinire, și de numai 68,5% pentru membrii Consiliului de Supraveghere, ″fără a fi îndreptățiți să beneficieze de plata componentei variabile″.
În anul menționat, membrii Directoratului au încasat bonusuri totale de 4,169 milioane lei, iar cei ai Consiliului de Supraveghere – de aproape 939.000 lei.
În urma controlului din 2022, Curtea de Conturi a sesizat recent Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, ″întrucât în raport au fost consemnate fapte susceptibile de a fi fost săvârșite cu încălcarea legii penale, având drept consecință prejudicierea patrimoniului societății″, a transmis Curtea de Conturi, la solicitarea News.ro. Plenul Curții de Conturi a hotărât pe 5 octombrie 2023 sesizarea Parchetului.
În replică, producătorul hidro a afirmat, într-un comunicat, că, ″încă din timpul auditului, acolo unde au existat suspiciuni, pe aspectele identificate de Curte, Hidroelectrica a sesizat organele competente, făcând toate demersurile legale necesare atât pe parte penală, cât și civilă″. Hidroelectrica a mai arătat că, în conformitate cu procedurile interne ale Curții de Conturi, a depus contestații cu privire la unele măsuri, o parte dintre acestea fiind admise de către instituția în cauză, iar ″pentru restul de măsuri rămase în vigoare, Hidroelectrica a informat Curtea de Conturi în termenul legal stabilit cu privire la îndeplinirea acestora″.
Extras din Decizia nr. 6/12.08.2022 a Curții de Conturi
