Metodologia tehnică aplicată în momentul de față la calculul capacității disponibile pentru schimburi transfrontaliere de energie electrică între restul Europei, pe de o parte, și Ucraina plus Republica Moldova, de cealaltă parte, în condiții de siguranță în funcționare pentru toate rețelele, nu permite majorarea acestei capacități, însă operatorii de transport și sistem europeni lucrează în prezent la implementarea unei noi metodologii, care să permită celor 2 țări vecine cu România să importe mai mult la iarnă, când riscă să se confrunte cu un deficit semnificativ de electricitate, din cauza agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, a transmis, pentru Profit.ro, operatorul sistemului energetic național românesc, Transelectrica.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Kievul negociază de mai demult cu ENTSO-E, Asociația operatorilor de transport și sistem din Europa, precum și cu Uniunea Europeană, majorarea până la iarnă a capacității tehnice de import de energie din Europa a Ucrainei și Moldovei, de la nivelul actual de 1.700 MW la 2.400 MW. În primăvară, comisara UE pentru Energie, Kadri Simson, a exprimat public sprijinul politic al Executivului de la Bruxelles pentru această decizie, neluată încă.
Potrivit Transelectrica, la nivelul ENTSO-E, a fost creată o grupă de lucru responsabilă cu determinarea capacității comerciale disponibile pentru schimburi transfrontaliere pe interfața Ucraina-Republica Moldova cu țările vecine Polonia, Slovacia, Ungaria și România, valorile capacității disponibile fiind recalculate periodic sau la cererea unuia dintre operatori.
″Capacitatea disponibilă pentru schimburile transfrontaliere pe această interfață, la momentul actual, este de 1.700 MW pe direcția import din interconexiunea europeană către Ucraina și Republica Moldova, respectiv 550 MW pe direcția export dinspre Ucraina-Republica Moldova către interconexiunea europeană. Conform regulilor operaționale de împărțire a capacității disponibile pe granițe, agreate de către toți operatorii de sistem din țările adiacente interfeței menționate, pentru granița România-Ucraina rezultă un procent de 15% din această valoare, adică 255 MW pe direcția Ucraina-România și 82 MW pe direcția România-Ucraina. Se estimează că, prin metoda de calcul utilizată în prezent la nivel ENTSO-E, nu se mai poate crește capacitatea comercială de interconexiune pe interfața Ucraina-Republica Moldova cu interconexiunea europeană, având în vedere gradul mare de incertitudine introdus atât prin calcularea capacităților transfrontaliere, în condițiile în care sistemul electroenergetic din Ucraina este supus unor incertitudini funcționale generate de războiul cu Rusia, cât și cel generat de asigurarea acestor capacități la nivel zilnic (din constrângeri legate de siguranța în funcționare)″, a arătat Transelectrica.
Operatorul român adaugă însă că, pentru această regiune, este în curs de implementare o metodologie de calcul automat și armonizat la nivel lunar.
″Prin această schimbare de abordare se dorește analiza mai exactă a posibilităților de creștere a capacității de inteconexiune, urmărindu-se ca acest obiectiv să fie atins înainte de iarna viitoare, când, în mod cert, Ucraina va avea nevoie de cantități sporite de energie din import. Această metodă permite determinarea capacității disponibile pe interfața Ucraina-Republica Moldova atât în funcție de datele de intrare mai apropiate de timpul real, cât și în funcție de diverse scenarii de topologie de rețea, asigurând astfel siguranța în funcționare a sistemelor electroenergetice interconectate″, explică Transelectrica.
Profit.ro a contactat operatorul sistemului energetic național după ce într-un studiu recent realizat de Green Deal Ucraina, un think-tank trilateral Ucraina-Germania-Polonia finanțat de Guvernul de la Berlin, se arăta că ″Limitarea capacității de transfer la 1.700 MW (...) este justificată de probleme legate de o substație de transformare din Ungaria, de cele ale rețelei vecine a României, precum și de rețeaua ucraineană ca atare″ și că ″Pentru a majora contribuția exporturilor (din UE către Ucraina – n.r.), în perspectiva unui dezechilibru dramatic între cerere și ofertă, este nevoie de luarea de măsuri urgente atât în Ungaria, cât și în România, pentru remedierea neajunsurilor și pentru ca ENTSO-E să poată permite creșterea transferurilor cu circa 300 MW, la 2.000 MW″.
″În ceea ce privește acțiunile de remediere pentru creșterea capacității transfrontaliere, precizăm că acestea au relevanță doar dacă au o influență semnificativă asupra elementului care limitează capacitatea transfrontalieră. CNTEE Transelectrica SA pune la dispoziție acțiuni de remediere pentru elementele de rețea care limitează capacitatea transfrontalieră și se află în aria proprie de control″, a declarat, în replică, operatorul român de transport și sistem.
Compania de stat românească a adăugat că, în prezent, se află în analiză proiecte de dezvoltare a rețelei electrice de transport pe granița România-Ucraina.
″La momentul actual sunt analizate noi linii electrice între România și Ucraina, având în vedere faptul că există o singură linie de inteconexiune între cele două țări, LEA 400 kV Roșiori-Mukacevo (Ucraina), care are o capacitate transfrontalieră redusă, iar Ukrenergo, operatorul de transport și sistem din Ucraina, a devenit membru ENTSO-E începând cu data de 01.01.2024. În acest sens, sunt în analiză două linii de interconexiune: - LEA 400 kV Suceava-Chernivetska (Cernăuți); - LEA 400 kV dublu circuit Artsyz (Ucraina, zona Odessa)-Isaccea (România), pe traseul fostei linii de 750 kV″, a conchis Transelectrica.
Potrivit studiului menționat anterior, sistemul energetic al Ucrainei, grav afectat de distrugerile provocate de agresiunea militară a Rusiei, se va confrunta în iarna care vine cu un deficit de putere estimat la circa 5.800 MW, luând în calcul toate capacitățile de producție și import disponibile în prezent. La rândul lor, autoritățile de la Chișinău afirmă, într-un document oficial, că există riscul ca, la iarnă, în condiții de criză în aprovizionarea cu energie, Republica Moldova să nu poată importa suficient curent electric din România pentru a-și asigura integral necesitățile de consum.
″În ceea ce privește interconectarea și securitatea energetică, Transelectrica desfășoară o activitate susținută cu Republica Moldova, iar de o perioadă de timp și cu Ucraina, având în vedere situația specială pe care această țară o traversează în contextul geopolitic actual. În colaborarea cu Republica Moldova suntem în linie dreaptă privind proiectele de interconexiune pentru creșterea capacității de transport. În acest sens, avem trei investiții investiții importante:
- LEA 400 kV Suceava-Bălți, unde s-au făcut deja pași importanți, iar in prezent urmează etapele de achiziție și execuție;
- LEA 400 kV Strășeni-Gutinaș, unde discuțiile legate de traseul liniei, condițiile și riscurile sunt într-un stadiu avansat. Urmează o etapă de cercetare în care experți din România și Republica Moldova vor analiza obstacolele și soluțiile tehnice disponibile.
- O a treia investiție de referință pe zona de interconexiune este Isaccea – Vulcănești, iar în ceea ce privește partea din România, suntem pregătiți pentru realizarea acestei noi investiții.
Aceste proiete de interconexiune au un impact semnificativ atât asupra dezvoltării rețelelor, cât și asupra producției de energie în România, Republica Moldova și, în viitor, în Ucraina. Suntem angajați în susținerea acestor investiții și avem o perspectivă optimistă privind evoluția interconexiunii în această regiune″, a declarat, recent, directorul Direcției Exploatare, Mentenanță și Dezvoltare RET din cadrul Transelectrica, Daniel Balaci, la o conferință de profil.
