Compania din Cipru ce controlează în România firma care operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea a reclamat statul român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, după cum a relatat Profit.ro, pentru mai multe modificări legislative care au avut ca rezultat reducerea subvențiilor acordate producătorilor de energie regenerabilă, a transmis Ministerul Finanțelor pentru Profit.ro.
Ministerul gestionează toate procedurile de arbitraj internațional în care este implicată România.
Vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat la ICSID o solicitare de declanșare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică, ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
"În cuprinsul acțiunii, în esență, investitorul consideră că România a modificat, într-un mod nejustificat, reglementările normative de sprijin instituite în domeniul energiei regenerabile. Mai precis, acesta susține că, la momentul construirii parcului eolian din Comuna Chirnogeni, județul Constanța (în perioada 2012-2013), a avut în vedere cadrul legislativ existent la acea dată (Legea nr.220/2008, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.139/2010 și Legea nr.134/2012). Odată cu obținerea acreditării din partea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) în anul 2013, investitorul susține că și-a asigurat dreptul de a primi două certificate verzi (CV) pe MWh de energie electrică produsă până la sfârșitul anului 2017 și un CV pe MWh de energie electrică produsă începând cu anul 2018, pentru o durată totată de 15 ani", au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții ministerului.
Potrivit sursei citate, reclamantul a mai arătat că, începând cu anul 2013, România a adoptat o serie de acte normative (O.U.G nr.57/2013, Legea nr.23/2014, O.U.G nr.24/2017 și Legea nr.184/2018) "care au avut efectul de a dezechilibra regimul de sprijin instituit în domeniul energiei regenerabile".
Ministerul avansează mai multe exemple de acțiuni care, în opinia investitorului, au afectat considerabil investiția realizată de acesta în România, astfel cum au fost indicate generic în acțiunea arbitrală: (i) a fost amânată emiterea unui CV suplimentar pe care ar fi trebuit să-l primească până în anul 2017; (ii) a fost reglementată posibilitatea scutirii anumitor consumatori finali de obligația de a plăti costurile pentru CV; (iii) au fost modificate țintele de energie produsă din resurse regenerabile asumate de România; (iv) a fost redusă perioada de valabilitate a unui CV de la 16 luni la 12 luni; (v) a fost scăzut prețul maxim de vânzare al unui CV de la 55 euro la 35 euro; (vi) a fost schimbată metodologia prin care se calculează cotele de achiziție a CV; și (vii) a crescut contribuția anuală la bugetul ANRE de la 0,1% la 2% din veniturile producătorilor de energie regenerabilă.
"Luând în considerare modificările realizate de România în domeniul măsurilor de sprijin pentru producerea energiei regenerabile, investitorul consideră că acestea reprezintă încălcări grave și repetate ale protecțiilor acordate investiției sale, încălcându-se astfel art. 10 și 13 din Tratatul privind Carta Energiei", mai menționează instituția.
În privința daunelor solicitate, ministerul precizează că acestea nu au fost cuantificate până la acest moment, investitorul afirmând că vor fi dezvoltate pe parcursul procedurii arbitrale inițiate.
Contactat de Profit.ro pentru detalii, reclamantul nu a transmis nicio declarație până în momentul publicării acestui articol.
EP Wind Project (Rom) Six Ltd. controlează în România firma EP Wind Project (Rom) Six SA, operatorul parcului eolian Chirnogeni. Este neclar cine controlează în prezent EP Wind Project (Rom) Six Ltd.
În 2012 s-a anunțat oficial că în proiectul parcului eolian Chirnogeni au intrat fondul de investiții multinațional Marguerite (cu o participație de 50%) și fondul de private equity înregistrat în Cehia EnerCap Power Fund (30%), restul de 20% rămânând în posesia dezvoltatorului inițial, EP Global Energy din Cipru, parte a Paraskeveides Group.
Fondul Marguerite este specializat în plasamente în proiecte de energie regenerabilă și are ca principali investitori Banca Europeană de Investiții (BEI), precum și 5 mari bănci de stat din țări membre ale Uniunii Europene, respectiv KfW (Germania), Instituto de Credito Oficial (Spania), Cassa Depositi e Prestiti (Italia), Caisse des Dépôts et Consignations (Franța) și Bank Gospodarstwa Krajowego (Polonia).
În prezent, însă, Marguerite prezintă oficial proiectul Chirnogeni ca fiind unul din care s-a retras, fără să precizeze momentul exact al retragerii.
Pe de altă parte, pe site-ul cehilor de la EnerCap se menționează că "EnerCap continuă să co-administreze proiectul (Chirnogeni – n.r.) alături de dezvoltator (EP Global Energy – n.r.), care și-a păstrat o participație minoritară".
Parcul eolian Chirnogeni, cu putere instalată totală de 80 MW, compus din 32 de turbine produse de germanii de la Nordex având o capacitate individuală de 2,5 MW fiecare, a fost pus în funcțiune în toamna lui 2013. El a fost construit cu sprijinul unui credit sindicalizat de 60 milioane euro de la Erste, ING și Unicredit, plus un împrumut de 31 milioane euro acordat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Costurile totale ale proiectului s-au ridicat la circa 130 milioane euro.
Potrivit datelor raportate la MFP, EP Wind Project (Rom) Six SA, operatorul parcului eolian de la Chirnogeni, a înregistrat în perioada 2014-2018 inclusiv pierderi cumulate de peste 275 milioane lei.
Tratatul internațional Carta Energiei din 1994, semnat și ratificat și de către România, prevede, printre altele, că investițiile în proiecte energetice ale unei companii dintr-o țară semnatară în alta "se vor bucura de cele mai constante mãsuri de protecție și siguranță și nici o parte contractantã nu va afecta sub nicio formă, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãțile lor de management, întreținere, folosire, fructificare sau înstrãinare".
O reclamație similară împotriva statului român a fost înaintată în urmă cu doi ani la ICSID de către mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, procedura de arbitraj fiind încă în curs. În ambele spețe, reclamanții sunt reprezentați de aceeași casă de avocatură, respectiv prestigioasa firmă americană King & Spalding, printre ai cărei partenerii se numără și fostul procuror general adjunct și procuror general interimar al Statelor Unite, Sally Yates.
După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, în arbitrajul României cu dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care a debutat în 2018, reclamanții au solicitat recent Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.
