Șeful diviziei românești a grupului german de energie și utilități E.ON, Frank Hadjdinjak, a declarat, într-o conferință de presă, că autoritățile românești trebuie să se decidă ce vor, respectiv doar reducerea prețurilor plătite de consumatori la energie și gaze naturale sau servicii bune de distribuție, care pot fi asigurate doar prin investiții, ce trebuie stimulate prin tarifele reglementate.
"Vrem doar să reducem prețul final sau vrem servicii bune de distribuție pentru clienți? În Germania, de exemplu, n-am mai avut demult întreruperi în alimentare. Pentru asta, trebuie investit în rețelele de distribuție, iar aceste investiții trebuie stimulate prin tarife. Dacă doar tai rata de rentabilitate, vei avea o influență negativă mare asupra investițiilor. Ideea nu e că scad profiturile distribuitorilor, ci că se reduce cash-flow-ul, nu mai sunt lichidități pentru investiții în rețele", a spus Hadjdinjak.
CEO-ul E.ON România a făcut această declarație în contextul în care Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) vrea să reducă cu 40% rata reglementată a rentabilității (RRR) pentru operatorii concesionari de rețele de distribuție a gazelor, de la 8,43% la 5,07%. RRR reprezintă, practic, o marjă de profit garantată pentru activitatea de distribuție a operatorilor de profil. La distribuția de energie electrică, ANRE a anunțat deja intenția de a reduce cu peste o treime indicatorul RRR, de la 7,7% tot la 5,07%.
Indicatorul RRR este esențial pentru stabilirea tarifelor reglementate de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale aprobate de ANRE pentru fiecare monopol regional sau local de distribuție. Aceste tarife au o pondere mare în prețul final al curentului electric și al gazelor plătit de clienți. Astfel, în principiu, dacă celelalte elemente care concură la stabilirea prețului final al rămân neschimbate, sunt șanse ca, dacă propunerea ANRE este adoptată, facturile de electricitate și gaze ale consumatorilor români să scadă.
"Înțeleg discuțiile despre prețuri, dar trebuie să punem altfel problema. România are printre cele mai mici tarife de distribuție din Europa. Problema este că trebuie să ne adresăm consumatorilor vulnerabili, să fie implementat un sistem care să protejeze oamenii care au cu adevărat nevoie. Nu să luăm măsuri populiste. În același timp, trebuie să existe un cadru care să asigure atragerea de investiții", a adăugat șeful E.ON România.
El a mai arătat că prețurile gazelor pe piața românească, atât la cele de producție internă, cât și la cele de import, vor crește semnificativ iarna următoare, ca urmare a majorării cotațiilor la țiței pe piețele internaționale, la care sunt indexate cele mai multe contracte de import.
Hadjdinjak a mai spus că nu există o competiție adevărată pe piață, fiind doar doi producători interni de gaze, iar prețul gazelor autohtone va tinde să crească și el spre cel de import, după liberalizarea prețurilor practicate de producători în contractele cu furnizorii. Aceștia din urmă, însă, au în continuare prețurile finale către consumatori controlate și aprobate de ANRE.
"Ori liberalizăm, dar atunci recunoaștem costul liberalizării în prețul de furnizare, pentru că nu e concurență, sunt doar doi producători, ori ținem sub control prețul de achiziție de la producători", a declarat șeful E.ON România.
Statul român, prin Ministerul Energiei, ar putea încasa peste 46 milioane lei sub formă de dividende din profiturile pe 2017 ale principalelor subsidiare românești ale grupului german de energie și utilități E.ON, E.ON Energie și Delgaz Grid, arată documentele companiilor.
Ministerul Energiei deține participații minoritare de 31,82% din acțiunile furnizorului de energie și gaze naturale E.ON Energie și de 13,51% din capitalul operatorului de distribuție Delgaz Grid.
Potrivit sursei citate, E.ON Energie intenționează să distribuie din profitul obținut în 2017 dividende în sumă totală de 72,4 milioane lei, din care Ministerului Energiei ar urma să-i revină 23,04 milioane lei. Anul trecut, din profitul pe 2016 și din cel reportat din 2015, compania a dat dividende în sumă totală de 230 milioane lei, din care statul român a încasat circa 73,5 milioane lei.
La Delgaz Grid, dividendele totale distribuite din profitul înregistrat anul trecut s-ar putea ridica la 170 milioane lei, partea Ministerului Energiei fiind de 22,97 milioane lei. În 2017, Delgaz Grid a dat dividende în sumă totală de 497 milioane lei, din profitul pe 2016, dar și din cele reportate din perioada 2010-2015, Ministerul Energiei beneficiind din acestea de suma de circa 67,1 milioane lei.
