Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) spune că, potrivit normelor în vigoare, nu are drept de inițiativă în privința emiterii sau modificării legislației primare în domeniu și nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe și impozite ale statului, după ce un director din cadrul Autorității a vorbit despre posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale termice individuale de apartament, cum a relatat Profit.ro.
"Ca urmare a declarațiilor făcute de domnul director general Viorel Alicuș în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Industrii și Servicii a Camerei Deputaților, facem următoarele precizări: În ANRE, deciziile cu privire la cadrul de reglementare stabilit prin Programul multianual de emitere a reglementărilor sunt de competența Comitetului de reglementare, cu respectarea prevederilor privind transparența decizională. În conformitate cu legea de organizare și funcționare, respectiv Legea nr. 160/2012, cu modificările și completările ulterioare, ANRE nu are drept de inițiativă în privința emiterii/modificării legislației primare în domeniu și nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe și impozite. În acest moment, ANRE nu a făcut și nu are în vedere o astfel de propunere, care excede competențelor sale de reglementare", a transmis ANRE.
Alicuș, șeful Direcției generale eficiență energetică, surse regenerabile, cogenerare și energie termică din ANRE, a declarat recent, la Comisia de Industrii a Camerei, că capacitatea centralelor termice individuale instalate în apartamentele din România a crescut cu aproape 62% în interval de 3 ani.
"Noi am făcut o verificare, hai să zicem, poate nu cine știe ce adâncă, care e evoluția numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România. Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017", a spus el.
Alicuș a arătat că problematică este concentrarea mult mai mare de centrale individuale de apartament în zonele urbane, iar efectul acesteia este creșterea emisiilor de dioxid de carbon.
"Ne vom trezi, și ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desființat și am redus capacitățile în instalații de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creșterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au niște condiții de mediu impuse clar de legislația actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuși soluții prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă și acestor centrale individuale", a menționat oficialul ANRE.
În aprilie 2016, RADET București anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declara directorul general al RADET de atunci, Valentin Vițalariu.
Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a mai făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.
Și Guvernul Adrian Năstase a luptat, în principal prin ministrul de atunci al Administrației Publice, veteranul Octav Cozmâncă, împotriva centralelor termice de apartament, confruntat cu valul debranșărilor populației de la sistemul centralizat de termoficare, din 2001-2004, încercând să oprească un eventual faliment al RADET. Una dintre ideile absurde de atunci era ca proprietarii locuințelor dotate cu centrale termice individuale să fie obligați să plătească și pentru "căldura care le vine din pereți" de la vecini fără centrale termice, idee la care, evident, s-a renunțat tot pe fondul criticilor publice, cu demiterea directorului din Ministerul Administrației Publice care lansase public ideea.
În schimb, pe 26 septembrie 2015, a intrat în vigoare directiva UE cunoscută sub numele de ErP (Energy-related Products Directive), potrivit căreia, de la acea dată, pot fi importate doar centrale termice în condensare, cu emisii poluante semnificativ mai reduse decât cele clasice, dar și mai costisitoare în termeni financiari. Directiva nu îi afecta pe consumatorii care aveau deja instalate centrale termice de apartament clasice, care funcționează în parametri normali, normele UE neobligându-i pe aceștia să-și înlocuiască sistemele de încălzire.
Anterior, în martie 2016, ideea impunerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament fusese discutată și în cadrul sesiunii de lucru "Eficiență energetică, energie termică și cogenerare" din cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale 2016 – 2030.
Astfel, în cadrul sesiunii s-a propus "introducerea în legislație a unor prevederi privind plata unei taxe de poluare pentru deținătorii de surse de încălzire poluante, nesigure și neeficiente, conform principiului „poluatorul plătește”, taxă ce poate fi aplicată pe volumul de gaz natural furnizat", adăugându-se că "astfel de taxe trebuie să urmărească evitarea discriminării consumatorilor". La sesiune s-a mai afirmat și că "Se impune demararea unui program de reabilitare/modernizare a SACET-urilor (Sisteme de Alimentare Centralizată cu Energie Temică – n.r.), concomitent cu restricționarea treptată a surselor individuale de încălzire, care sunt mai poluante, cu un grad mai scăzut de eficiență, în multe cazuri reprezentând un pericol, atât de incendiu, cât și de intoxicații".
