Draftul de act normativ a fost prezentat anterior în detaliu de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″În forma sa actuală, proiectul este conceput ca un act normativ de derogare sistematică de la regimurile juridice de drept comun (protecția mediului, expropriere, urbanism și autorizare, achiziții publice, protecția patrimoniului), prin intermediul unui mecanism de calificare formală („securitate națională") care declanșează, în bloc, excepții procedurale, în lipsa unor criterii materiale adecvate, făcându-l incompatibil cu exigențele constituționale privind calitatea legii și regimul restrângerii exercițiului drepturilor fundamentale. (...)
Proiectul intră în contradicție directă cu logica instrumentelor europene de mediu și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a statuat constant că statele membre nu pot goli de efect util obligația evaluării prin excluderi normative generale și că evaluarea trebuie să rămână una concretă, raportată la proiect și la contextul său. (...)
Soluția induce un deficit de legalitate și securitate juridică și creează un risc serios de incompatibilitate cu obligațiile europene de transparență, concurență și nediscriminare, astfel cum sunt transpuse în legislația internă″, se arată într-un aviz CSAT asupra draftului, semnat de consilierul prezidențial pe securitate națională Marius Lazurca și analizat de Profit.ro.
Acolo se mai menționează că ″inițiativa legislativă a fost supusă unei analize aprofundate, bazată, inclusiv, pe punctele de vedere transmise de către instituțiile Sistemului Național de Securitate (...)″.
Consiliul spune că extinderea rolului CSAT spre o zonă cu efecte normative și administrative directe asupra unor regimuri juridice civile și administrative poate echivala cu conferirea către o autoritate administrativă a unor atribuții de natură apropiată legiferării.
″Se deplasează centrul de greutate de la competența autorității legiuitoare (Parlamentul) și a celei delegate (Guvernul) către CSAT, astfel acesta ajunge să exercite, în substanță, o funcție cvasi-normativă, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat. Totodată, CSAT nu are o poziție supraordonată în sistemul de autorități publice din România și nici scopul de a se implica în acte ale puterii executive de maniera în care, contrar art. 102 din Constituție, să ajungă să asigure aspecte de realizare a politicii interne, care este un fundament al rațiunii guvernamentale de a exista″, se afirmă în aviz.
CSAT mai notează că propunerea legislativă conduce la atribuirea simultană a unor multiple calități proiectelor, de la „proiecte de securitate națională" și „lucrări de utilitate publică" până la „obiective militare" și „zone militare restricționate", creând o instituție juridică sui generis, hibrid, pentru o categorie de proiecte de securitate națională în domeniul hidroenergiei, care împrumută caracteristici aplicabile diferitelor tipuri de proiecte, al căror regim juridic este clar definit de actele normative care le reglementează.
″Din perspectiva noastră, adoptarea propunerii legislative, în forma actuală, ar putea produce o perturbare majoră la nivel juridic și instituțional, cu efecte imediate asupra aplicării sale, în special prin: - declanșarea controlului de constituționalitate, prin sesizări întemeiate pe vicii structurale (calitatea legii, separația puterilor, restrângerea drepturilor, accesul la justiție, protecția proprietății, retroactivitatea); - creșterea semnificativă a litigiilor de contencios administrativ; - expunerea României la proceduri europene de constatare a neîndeplinirii obligațiilor asumate″, avertizează CSAT.
Și Consiliul Legislativ atrage atenția, în avizul său asupra draftului, că prin acesta ″se instituie un mecanism de exceptare automată și generală pentru proiectele de investiții hidroenergetice, contrar jurisprudenței constante a CJUE, care impune evaluarea individuală și preventivă a fiecărui proiect″, ceea ce ″încalcă atât obligațiile asumate de România (...), cât și art. 148 din Constituție, care consacră prevalența dreptului Uniunii Europene asupra dreptului intern″.
Acesta mai semnalează și ″încălcarea dispozițiilor art. 44 din Constituție, propunerea reglementând, la art. 6, dobândirea de către inițiatorul proiectului de securitate națională în domeniul hidroenergiei a dreptului de uz și servitute asupra imobilelor aflate în domeniul privat, de drept, fără a fi necesar acordul prealabil al proprietarilor ori al altor titulari de drepturi sau activități asupra imobilelor afectate de lucrări și continuarea lucrărilor independent de existența vreunui litigiu″.
Proiectul de lege prevede că de statutul ″de securitate națională″ și de privilegiile acestuia ar urma să beneficieze, retroactiv, și proiectele istorice ale companiei de stat Hidroelectrica, aflate în stadii avansate de execuție, unele dintre ele demarate încă de pe vremea lui Ceaușescu, dar care au fost blocate din diferite motive, inclusiv din cauza litigiilor intentate de o serie de ONG-uri de mediu, care contestă avizele și autorizațiile proiectelor.
″Un element important este acela că prevederile legii se vor aplica și proiectelor hidroenergetice aflate deja în curs de execuție sau de proiectare, dacă acestea sunt declarate între timp ca fiind de securitate națională. Astfel, legea are și un efect retroactiv pozitiv, permițând deblocarea imediată a investițiilor sistate (...) prin încadrarea lor în noul regim.
De exemplu, pentru o hidrocentrală precum Răstolița (aflată într-o arie protejată și oprită din cauza avizelor de mediu), declararea sa ca proiect de securitate națională va reactiva lucrările sub incidența prezentei legi: terenurile necesare vor fi scoase din fond forestier de drept, avizele vor fi re-emise rapid pe baza interesului public major, iar construcția va putea continua fără alte obstacole, respectând noile condiții impuse″, se arată în expunerea de motive.
Proiectul de lege este susținut de 31 de parlamentari PNL, 6 de la PSD, unul de la UDMR și unul de la AUR.
Curtea Constituțională a stabilit pentru 29 aprilie termenul de pronunțare asupra sesizării de neconstituționalitate înaintate de președintele Nicușor Dan în noiembrie anul trecut cu privire la o lege aprobată în Parlament, prin care suprafețele ariilor naturale protejate vizate de proiecte de hidrocentrale aprobate și demarate înainte de 29 iunie 2007 urmau să fie eliminate din respectivele arii naturale protejate, prin modificarea limitelor acestora.
Sesizarea de neconstituționalitate a președintelui, care este și șeful CSAT, a venit în aceeași zi în care CEO-ul Hidroelectrica, Bogdan Badea, a mulțumit public Parlamentului pentru că ″a adoptat de curând o lege menită să ne ajute să finalizăm investițiile în noi centrale hidro, noi centrale de care avem absolut nevoie pentru a echilibra infuzia extrem de accelerată și semnificativă de noi capacități regenerabile în sistem″, arătând că ″Este nevoie de orice sursă de producere a energiei electrice″.
La finalul lui 2025, Hidroelectrica acumulase pierderi contabile de peste 3,5 miliarde lei din deprecierea proiectelor sale istorice de hidrocentrale neterminate.
