Acestea constau în principal în terenurile, clădirile și instalațiile fostei termocentrale pe gaze naturale Chișcani, cu putere electrică instalată de 437 MW, care nu mai funcționează de mulți ani.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În 2019, grupurile energetice de la Chișcani au fost, de altfel, eliminate oficial din licența de producător a Complexului, fiind declarate "în stare de indisponibilitate de lungă durată".
Acum au fost aprobate condițiile de organizare și desfășurare a unei licitații deschise cu strigare, rămânând să fie stabilite locul, data și ora de depunere a documentelor de participare la licitație, relevă date analizate de Profit.ro.
România a invocat eșecurile de până acum ale tentativelor de a vinde termocentrala Chișcani și în fața Comisiei Europene, ca argument în favoarea prelungirii planului de restructurare a CE Oltenia, însă Bruxelles-ul a răspuns că aceste dificultăți nu înseamnă că operațiunea în sine de a vinde activele respective se află în afara controlului statului român.
În 2024, în baza unui raport de evaluare din 2022, a fost aprobată ca valoare de piață pentru scoaterea la vânzare a termocentralei Chișcani suma de 335,87 milioane lei plus TVA, ținându-se cont și de avantajul existenței pe amplasament a racordurilor la rețeaua energetică națională și la sistemul național de transport al gazelor naturale.
Termocentrala Chișcani din comuna brăileană omonimă, cunoscută și sub denumirea de CET Brăila, a fost pusă inițial în funcțiune în anii ’60 ai secolului trecut.
CE Oltenia a preluat termocentrala Chișcani în 2013, în contul unei datorii de 28,7 milioane lei a Electrocentrale Grup, desprinsă din falimentara Termoelectrica, față de Complex. Acesta a scos și bani din buzunar pentru a intra în posesia activelor termocentralei, evaluate atunci la 36,81 milioane lei, fapt care a generat și un raport de control negativ al Curții de Conturi, precum și procese de contestare a acestuia.
Chiar în 2013, producătorii de gaze Romgaz și OMV Petrom au primit prin lege dreptul de a utiliza mai mult gaz de producție proprie pentru alimentarea propriilor lor centrale Iernut și Brazi, ceea ce a majorat semnificativ costurile de funcționare ale termoncentralei Chișcani. De atunci, unitatea nu a mai fost pusă în funcțiune decât sporadic și doar parțial, un număr limitat de ani.
Anterior, în 2008, Termoelectrica încheiase un memorandum de înțelegere cu E.ON și Enel pentru construirea unei noi centrale, de 800 MW, în valoare de 1 miliard de euro, proiect la care compania românească de stat urma să contribuie cu activele CET Brăila de la Chișcani. Inițiativa a fost abandonată în cele din urmă.
În 2015 s-a pus problema vânzării termocentralei către o firrmă înregistrată în Olanda.
"Termocentrala de la Chișcani poate fi pornită din nou și poate deveni profitabilă printr-o restructurare a companiei care deține activele acesteia și prin atragerea unui fond de susținere care poate fi alocat din Fondul de Modernizare.
Este conectată la sistemul de distribuție a gazelor naturale, dar ca urmare a ultimelor modificări legislative, centrala poate să se racordeze direct în sistemul național de transport al Transgaz, iar prin acest lucru va evita plata tarifului de distribuție, care este destul de mare și care practic a făcut ca această termocentrală să aibă rezultate negative în trecut, ceea ce a obligat Electrocentrale să închidă aceste grupuri.
Din momentul în care România a liberalizat piața de gaze naturale, dar și ca urmare a efectelor pandemiei, care a redus consumul de gaze naturale, s-a înregistrat cea mai mare scădere a prețului la gaze naturale din istoria ultimilor 30 de ani", spunea atunci Havrileț.
