Astfel, acesta a crescut de la 15,28 milioane MWh în ianuarie 2025 la 17,8 milioane MWh în ianuarie 2026.
Consumul clienților finali a avansat cu 11,4%, de la 14,74 la 16,43 milioane MWh.
Profit.ro a relatat constant fenomenul de-a lungul lunii – aici, aici, aici sau aici.
În același timp, producția internă curentă a scăzut ușor, cu 1,02%, de la 8,747 la 8,658 milioane MWh.
Astfel că volumele de gaze consumate local provenite din import s-au majorat cu peste 33%, de la 1,998 milioane MWh în ianuarie 2025 (13% din totalul surselor consumate) la 2,661 milioane MWh în ianuarie 2026 (14,92%).
Și volumele extrase din depozitele subterane de înmagazinare au crescut, cu aproape 12,8%, de la 6,782 la 7,65 milioane MWh.
Importurile totale, însă, care includ și cantitățile care doar tranzitează România, fără a fi consumate aici, s-au dublat, de la 1,839 la 3,697 milioane MWh.
Iar întrucât întreaga regiune s-a confruntat cu valuri de frig, și exporturile de gaze din România, având ca destinație principală Republica Moldova și în subsidiar Ucraina, au crescut cu 8,5%, de la 1,995 la 2,164 milioane MWh.
Aproape 91% din importurile de gaze în România din ianuarie 2026 au provenit din Bulgaria. O parte au reprezentat volume ce au plecat din Turcia și au tranzitat gazoductul Turkstream, hub-ul turcesc adunând gaze din surse multiple, inclusiv Rusia. Au fost însă și livrări de LNG regazeificat adus pe mare la terminalele grecești de profil și provenind inclusiv din Statele Unite, dar și din Qatar și alte surse din afara Europei.
În ianuarie nu intrase încă în vigoare interdicția progresivă a UE privind importurile de gaze din Rusia, iar războiul din Orientul Mijlociu, care a ″gâtuit″ strâmtoarea Ormuz, prin care trec volume importante de LNG, nu începuse.
Asta a făcut ca prețurile angro libere să fie mai mici în ianuarie 2026, față de ianuarie 2025, când piața s-a resimțit din cauza opririi tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, iar importurile din alte surse erau încă prea mici pentru a compensa.
Astfel, prețul mediu ponderat al gazelor din import a fost de 165,52 lei/MWh în ianuarie 2026, cu 38% mai mic față de ianuarie 2025 (228,3 lei/MWh).
Pe piața românească a contractelor bilaterale negociate direct, prețul mediu a fost de 175 lei/MWh în ianuarie 2026 (232,38 lei/MWh în ianuarie 2025), iar pe piața pentru ziua următoare de la Bursa Română de Mărfuri (BRM), cotația medie a fost de 200,42 lei/Mh (244,65 lei/MWh în ianuarie 2025).
Pentru consumul populației și al CET-urilor, producătorii români de gaze vindeau și atunci la preț reglementat, de 120 lei/MWh, redus de la 1 aprilie la 110 lei/MWh. Până la 1 aprilie, prețul final pentru casnici a fost plafonat la 0,31 lei/kWh.
Între timp, din cauza războiului din Orientul Mijlociu, prețul angro spot de la BRM a ajuns și la peste 300 lei/MWh, temperându-se ulterior, după armistițiul dintre SUA și Iran.
De asemenea, în UE, pentru contractele pe termen scurt încheiate înainte de 17 iunie 2025, interzicerea importurilor de gaze din Rusia se va aplica de la 25 aprilie 2026 pentru LNG și de la 17 iunie 2026 pentru gazele transportate prin gazoducte.
Reticența Uniunii Europene de a-și asuma angajamente pe termen lung de achiziție de gaze naturale lichefiate (LNG) din Statele Unite și de a face să progreseze principala rută de tranzit al acestora, așa-numitul Coridor Vertical, care pleacă de la terminalele de regazeificare din Grecia și ajunge până în Ucraina, trecând prin Bulgaria, România și Republica Moldova, este de neînțeles și face ca Europa să riște să aibă mari probleme de aprovizionare în iarna care vine, a declarat pe 31 martie Alexandros Exarchou, CEO-ul grupului elen AKTOR și al traderului de gaze Atlantic - See LNG Trade, la conferința Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul editorial The Economist și la care Profit.ro a fost partener.
″Am o întrebare pentru liderii UE: au fost serioși când au legiferat interzicerea totală a gazelor rusești? Pentru că eu și alți oameni de afaceri luăm decizii de investiție serioase pe baza acestei legislații. Iar dacă interdicția este serioasă, întrebarea mea este: au fost asigurate volume suficiente de gaze din SUA, acum, în clipa în care vorbim, pentru ca Europa să poată trece peste iarnă la prețuri accesibile? Pentru că eu nu văd asta.
Văd exact contrariul. Văd state membre care ezită să se angajeze să achiziționeze LNG american. Văd state membre – unele, nu toate – care se opun nu doar progresului Coridorului Vertical, ci și angajamentelor pe termen lung de achiziție de LNG din SUA. Și atunci vin și întreb: Pe bune? Chiar și după tot ce s-a întâmplat în Qatar, ca urmare a războiului? Și chiar și dacă rușilor li s-ar permite să furnizeze în continuare, vor fi ei în stare să facă asta, dat fiind nivelul cererii din China?″, a spus Alexandros Exarchou.



















