Majorarea nivelului de ambiție al țintelor UE de decarbonare a sectorului energetic, care face necesară înmulțirea și accelerarea proiectelor de construire de unități de producție de energie regenerabilă, face ca România să aibă nevoie, până la finalul deceniului, de 20.000 de locuri noi de muncă în sectorul operării de parcuri eoliene și fotovoltaice, potrivit Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA) și Asociației Industriei Fotovoltaice din România (RPIA).
Cele două organizații, împreună cu specialiști în energie, tehnologie, comunicare, legislație și reglementări, au lansat joi Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România, ediția 2023. Documentul, susținut de jucători importanți din industrie la nivel local și internațional, cuprinde analize de piață, interviuri, opinii și studii de caz și arată nevoia de a accelera investițiile în sector.
În contextul RePower EU, pentru a atinge noile ținte europene, România are nevoie de o putere instalată de 11,5 GW în eolian, de trei ori mai mult față de capacitatea existentă, se arată într-un comunicat al RWEA și RPIA. De asemenea, la nivel național este nevoie de 11,1 GW instalați în surse fotovoltaice, din care 6,1 GW în soluții „utility scale” și 5 GW în soluții „non-utility”, conform celui mai recent studiu realizat de RWEA și RPIA în colaborare cu Deloitte și E3-Modelling.
″Tranziția energetică este un proces complex, treptat, care depinde de o serie de variabile. Una dintre principalele provocări, cu un impact semnificativ asupra ambițiilor naționale și beneficiilor asociate, este legată de obiectivele stabilite prin PNIESC, care momentan sunt mult sub potențialul natural al țării noastre. Ce-ar fi dacă am transforma provocările în oportunități, marșând pe potențialul natural eolian și solar extraordinar pe care îl are țara noastră? Următorii ani reprezintă momentul perfect pentru ca România să înceapă să capitalizeze tranziția energetică, valorificând oportunitățile geopolitice″, a declarat Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA.
“Următorii ani vor reprezenta un examen de maturitatea pentru piața de energie din România. Avem în față ocazia perfectă pentru ca energia regenerabilă să devină un catalizator al dezvoltării economice. Un sistem energetic bazat pe resurse verzi, cu o rețea de transport și distribuție dezvoltate și digitalizate, cu tehnologii inteligente și oportunități de angajare – așa va arăta viitorul dacă vom continua pe traiectoria potrivită”, a spus și Andrei Manea, director executiv RPIA.
Codul de Bune Practici cuprinde șapte capitole ce reflectă capacitățile instalate în surse regenerabile în țară, oportunitățile de investiții și de finanțare, schimbările legislative și de reglementare din ultimii doi ani, mecanismele de piață, provocările legate de dezvoltarea lanțului valoric național și piața forței de muncă.
Documentul arată că noile ținte europene cresc potențialul de a crea locuri de muncă în economie. Într-un scenariu moderat, România are nevoie de 20.000 de noi locuri de muncă pentru operarea de parcuri eoliene și fotovoltaice, până în 2030.
Printre acțiunile cheie reflectate în Codul de Bune Practici pentru accelerarea investițiilor în energia regenerabilă se numără extinderea și optimizarea rețelei de transport și distribuție a energiei electrice, utilizarea inteligentă a fondurilor europene și naționale destinate sectorului energetic, diversificarea instrumentelor investiționale inclusiv prin încheierea de acorduri de achiziție a energie pe termen lung (PPAs) sau implementarea mecanismului contracte pentru diferență (CfD), încurajarea dezvoltării lanțului valoric național și a pieței forței de muncă. Totodată, un cadru legislativ și de reglementare stabil sporește încrederea investitorilor pe termen lung.
Codul de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România este destinat tuturor actorilor implicați și părților interesate din mediul public și privat și poate fi consultat pe pagina web dedicată, goodpractice.rpia.ro. Acesta a fost realizat cu ajutorul partenerilor editoriali DLA Piper, Energy Policy Group și Deloitte România.
De asemenea, au contribuit la realizarea Codului de Bune Practici companiile TotalEnergies, JinkoSolar, Engie Romania, CEZ Romania, K2 Systems, Enel Green Power Romania, Aukera, PNE AG, Monsson, Alive Capital, Banca Transilvania, BCR, Huawei, OX2, WPD, Vlăsceanu & Partners, Parapet, Monsson, Lidl Romania.
RWEA – Asociația Română pentru Energie Eoliană reprezintă producători, dezvoltatori de proiecte de energie eoliană, cu o putere instalată în România de 3 GW, și furnizori de servicii conexe acestei industrii. RWEA este implicată activ în politica națională și internațională din domeniul energetic, în dialoguri de reglementare și analiză privind extinderea surselor regenerabile de energie, fiind vocea tranziției energetice și a industriei energiei eoliene din România.
Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) reprezintă interesele sectorului solar și ale partenerilor săi din lanțul valoric asociat, susținând dezvoltarea unei piețe energetice sustenabile și competitive. RPIA, care reunește atât producători, cât și investitori în surse regenerabile, promovează politici și inițiative al căror scop este de a accelera dezvoltarea eficientă a energiei solare prin implicarea activă în procesul decizional național și european, facilitând comunicarea și colaborarea dintre membrii săi și părțile interesate în vederea creării unui cadru legislativ și de reglementare adecvat pentru atingerea țintelor de neutralitate climatică.
