Producătorul de automobile Dacia, combinatele chimice Azomureș, Chemgas Slobozia și Viromet Victoria, precum și centralele de producție de energie electrică și termică Brazi a OMV Petrom, CET Cuci din cadrul Iernut a Romgaz, Colterm Timișoara, Electrocentrale București (ELCEN), Electrocentrale Galați, Electrocentrale Constanța și Termoficare Oradea sunt marii consumatori industriali cărora le va putea fi întreruptă furnizarea gazelor naturale la iarnă în caz de criză în aprovizionare.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
De ce este important: În situații de criză, Ministerul Energiei poate dispune ca furnizorii de gaze care nu au încheiate contracte cu clienți protejați să pună la dispoziția furnizorilor care au în portofoliu clienți protejați și/sau clienților protejați cantitățile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora, iar furnizorii care au încheiate contracte cu clienți protejați și care dispun de gaze naturale suplimentare consumului clienților protejați din portofoliul propriu să pună la dispoziția altor furnizori care au în portofoliu clienți protejați și/sau clienților protejați cantitățile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora.
Mai este interesant: Iarna trecută, respectiv în ianuarie anul acesta, Transgaz a cerut reducerea cu 25% a producției de gaze a Romgaz și cu 40% a celei a OMV Petrom, pe motiv că presiunea în sistemul de transport este prea mare și există riscul unor explozii. După o lună, situația s-a inversat, iar consumul foarte mare determinat de temperaturile scăzute și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca valoarea indicatorului Line Pack a sistemului să scadă timp de mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali a acestuia, ceea ce a condus la necesitatea opririi temporare a centralelor pe gaze Brazi și Iernut.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei, după consultări cu operatorul sistemului național de transport al gazelor (SNT), Transgaz, și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom.
CET-urile din această listă care produc energie termică pentru sisteme centralizate municipale de încălzire a populației pot funcționa și cu combustibil alternativ, respectiv păcură, astfel că, în caz că va fi nevoie să li se taie gazele, vor trece pe păcură, iar furnizarea căldurii și a apei calde pentru locuitorii din orașele respective nu va fi periclitată. De altfel, legislația în vigoare prevede că CET-urile care produc pentru populație și nu pot funcționa decât cu gaze naturale fac parte din categoria clienților protejați și nu li se poate întrerupe furnizarea gazelor în nici o situație.
Sursă: Ministerul Energiei
"Ministerul Energiei a organizat o serie de întâlniri cu furnizorii relevanți din sectorul gazier, precum și cu Transgaz, operatorul SNT, în vederea identificării potențialilor clienți întreruptibili, conform contractelor încheiate și a analizelor interne ale operatorilor privind profilul de consum al clienților din portofoliul propriu. Pragul de consum considerat relevant pentru întreruptibilitate a fost stabilit la nivelul de 10.000 mc/h. Având în vedere ponderea în piața internă de gaze naturale pe care o acoperă furnizorii E.ON, Engie România, OMV Petrom și Romgaz, au fost considerate relevante valorile raportate de către aceștia privind atât consumul, cât și nominalizarea clienților finali potențial întreruptibili din portofoliul propriu, care au solicitat o cantitate medie zilnică de gaze naturale mai mare de 10.000 mc/h, pentru perioada noiembrie 2018-martie 2019", se arată într-un document guvernamental.
În conformitate cu definiția prevăzută în Legea nr. 123/2012, clientul întreruptibil de siguranță este „clientul final care prin reducerea consumului său până la oprire contribuie la menținerea securității în aprovizionarea cu gaze naturale în situație de urgență. Reglementarea regimului juridic aplicabil clientului întreruptibil de siguranță, precum și orice alte măsuri de realizare a implementării Regulamentul UE nr. 994/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind măsurile de garantare a securității aprovizionării cu gaze naturale și de abrogare a Directivei 2004/67/CE a Consiliului se realizează prin hotărâre a Guvernului elaborată la propunerea ministerului de resort în calitate de autoritate competentă”.
Cele trei niveluri de criză în aprovizionarea cu gaze prevăzute de art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1938/2017, pentru declararea unei situații de urgență, trebuie coroborate cu măsurile care vizează asigurarea furnizării de gaze către clienții protejați în fiecare dintre următoarele cazuri, prevăzute la art. 6 din Regulamentul (UE) nr. 1938/2017:
- pentru o perioadă de vârf de șapte zile, constatate statistic o dată la 20 de ani;
- orice perioadă de cel puțin 30 de zile în care cererea de gaze este excepțional de mare constatată statistic o dată la 20 de ani;
- o perioadă de cel puțin 30 de zile în cazul afectării infrastructurii unice principale de gaze în condiții de iarnă normale,
Nivelurile de criză sunt următoarele:
(a) nivelul de alertă timpurie (alertă timpurie): în cazul în care există informații concrete, sigure și fiabile, conform cărora ar putea avea loc un eveniment care ar deteriora în mod semnificativ livrările și care ar putea conduce la nivelul de alertă sau de urgență în cazul producerii sale; nivelul de alertă timpurie poate fi activat printr-un mecanism de alertă timpurie;
(b) nivelul de alertă (alertă): în cazul unei întreruperi a aprovizionării sau al unei cereri de gaze excepțional de mari care afectează în mod semnificativ situația livrărilor, dar piața este încă în măsura să gestioneze întreruperea sau cererea respectivă fără a fi nevoie să se recurgă la măsuri care nu se bazează pe piață;
(c) nivelul de urgență (urgență): în cazul unei cereri excepțional de mari sau al unei întreruperi semnificative a furnizării sau a unei afectări semnificative a situației livrărilor și în cazul în care toate măsurile bazate pe mecanismele pieței au fost implementate, dar oferta de gaze este insuficientă pentru a satisface cererea rămasă neacoperită, astfel încât este nevoie să se introducă în plus măsuri administrative în scopul de a garanta aprovizionarea cu gaze în special pentru consumatorii protejați.
În situații de criză, Ministerul Energiei poate dispune ca furnizorii de gaze care nu au încheiate contracte cu clienți protejați să pună la dispoziția furnizorilor care au în portofoliu clienți protejați și/sau clienților protejați cantitățile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora, iar furnizorii care au încheiate contracte cu clienți protejați și care dispun de gaze naturale suplimentare consumului clienților protejați din portofoliul propriu să pună la dispoziția altor furnizori care au în portofoliu clienți protejați și/sau clienților protejați cantitățile de gaze naturale necesare acoperirii consumului acestora.
În baza legislației europene, Ministerul Energiei ,a aprobat prin Ordinul ministrului Energiei nr. 629/2018, categoria „clienților protejați”, care cuprinde toți clienții casnici racordați la o rețea de distribuție a gazelor naturale, precum și următoarele categorii de clienți finali:
(a) întreprinderile mici și mijlocii, racordate la rețelele de distribuție a gazelor naturale;
(b) prestatorii de servicii sociale esențiale care au legătură cu asistența medicală, asistența socială esențială, de urgență, de securitate, cu educația sau cu administrația publică, racordate la rețelele de distribuție sau la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale;
(c) producătorii de energie termică, care nu pot funcționa cu alți combustibili decât gazele naturale și care furnizează energie termică clienților casnici, întreprinderilor mici sau mijlocii și/sau prestatorilor de servicii de asistență medicală, asistență socială esențială, de urgență, de securitate sau prestatorii de servicii care au legătură cu educația sau cu administrația publică.
Iarna trecută, respectiv în ianuarie anul acesta, Transgaz a cerut reducerea cu 25% a producției de gaze a Romgaz și cu 40% a celei a OMV Petrom, pe motiv că presiunea în sistemul de transport este prea mare și există riscul unor explozii. După o lună, situația s-a inversat, iar consumul foarte mare determinat de temperaturile scăzute și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca valoarea indicatorului Line Pack a sistemului să scadă timp de mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali a acestuia, ceea ce a condus la necesitatea opririi temporare a centralelor pe gaze Brazi și Iernut.
Sursă: Ministerul Energiei
