Compania de stat Energoatom din Ucraina, care operează toate centralele nucleare ale țării vecine, aflată sub agresiunea militară a Rusiei, cu putere instalată însumată de aproape 14.000 MW, încearcă de peste 1 an și jumătate să recupereze o creanță restantă, de milioane de euro, de la un client din România, pentru electricitate exportată peste graniță în vârful crizei energetice, din vara anului 2022, primul an de război, relevă date oficiale analizate de Profit.ro.
Energoatom este un gigant cu încasări din vânzări de curent electric de 4,7 miliarde euro anul trecut, cu 30% mai mari decât în 2022, și asta fără aportul celei mai mari unități de producție de energie nucleară din Europa, cea de la Zaporojie, intrată sub controlul ocupantului rus la scurt timp după invazie. Două treimi din sumă au provenit din vânzări la prețuri reglementate pentru satisfacerea consumului populației, Energoatom având obligație legală de serviciu public.
Compania ucraineană a încheiat pe 5 august 2022, prin subsidiara sa Energoatom Trading, un acord de export de electricitate în România cu un trader și furnizor privat local, care obținuse licență de profil de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) cu doar 9 luni înainte, în noiembrie 2021.
Acordul prevedea livrări de energie electrică la granița Ucraina-România, în cursul lunii august 2022, în cantitate maximă de până la 44.640 MWh, la prețul de 609 euro/MWh, adică aproape 3.000 lei/MWh. Luna respectivă a reprezentat vârful crizei energetice generate de război, pe piața spot a zilei următoare (PZU) de la București consemnându-se un preț mediu lunar de 2.400 lei/MWh. Pe 30 august 2022 s-a înregistrat recordul zilnic istoric pe PZU din România, cu o cotație medie de 3.600 lei/MWh.
Pentru comparație, în februarie 2024, prețul mediu de pe PZU a fost de 347,07 lei/MWh.
Energoatom i-a livrat efectiv clientului său român o cantitate de 7.858 MWh de energie în perioada 11-18 august 2022, emițându-i facturi de 3,61 milioane euro, din care acesta a achitat însă numai 1,13 milioane euro, rămânând de plată o restanță de circa 2,48 milioane euro. În lunile care au urmat, clientul nu a contestat obligația de plată, dar nici nu și-a îndeplinit-o.
Iar întrucât nu s-a putut ajunge la o înțelegere amiabilă privind stingerea datoriei, în februarie 2023, Energoatom și-a reclamat contrapartea la Tribunalul de Arbitraj din cadrul Camerei de Comerț din Stockholm și a obținut în august anul trecut o sentință prin care aceasta a fost obligată să-i plătească în total aproape 3 milioane euro, reprezentând restanța de plată pentru energia livrată, plus dobânzi, penalități și cheltuieli de arbitraj.
Numai că, înainte de pronunțarea sentinței arbitrale, în mai 2023, clientul și-a cerut insolvența în România, instanța de judecată admițând cererea luna următoare, în iunie. Celor de la Energoatom le-a fost recunoscută creanța de aproape 3 milioane euro doar sub condiție suspensivă, depinzând de recunoașterea în România a sentinței arbitrale de la Stockholm, potrivit documentelor insolvenței. Ucrainenii au făcut deja solicitare de recunoaștere, însă aceasta nu a fost încă soluționată de justiția românească.
Astfel că, până la recunoașterea sentinței arbitrale, Energoatom nu poate vota în comitetul și adunarea creditorilor, deși deține peste 97% din totalul masei credale.
