Inundații mortale în Pakistan, incendii devastatoare care au făcut ravagii în întreaga lume, temperaturi record în Antarctica, secete istorice, acestea sunt câteva dintre cele mai grave evenimente climatice care au afectat lumea în 2022. Iar aceste tragedii sunt discutate la COP27, Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice, deschisă duminică, la Sharm el-Sheikh, în Egipt.
Această reuniune majoră are loc la un an după COP26 de la Glasgow (Scoția), la finalul căreia 200 de țări s-au angajat să „mențină în viață” cel mai ambițios obiectiv al Acordului de la Paris din 2015: limitarea încălzirii planetei la +1,5°C față de perioada de dinaintea revoluției industriale din secolul al XIX-lea. În acest timp, proiectele industriale ce folosesc combustibilii fosili (cărbune, gaz, petrol) sunt în continuare lansate și finanțate în întreaga lume. Cotidianul american „The Washington Post” a numărat peste 80 de astfel de proiecte, simptomatice pentru o „revenire spectaculoasă” a industriei combustibililor fosili: centrale pe cărbune, noi terminale de gaz etc.
De ce sunt lansate aceste proiecte? O explicație este războiul din Ucraina. Invazia pe scară largă a Rusiei din februarie, urmată de sancțiuni internaționale, a determinat numeroase țări să încerce să își consolideze securitatea energetică, iar acest lucru se traduce printr-o creștere a utilizării combustibililor fosili, notează Forumul Economic Mondial într-o notă publicată la sfârșitul lunii trecute. Un exemplu, printre multe altele: confruntat cu creșterea prețurilor la gaz din cauza războiului, în iunie, guvernul german a anunțat că va recurge mai mult la centralele sale pe cărbune. În octombrie, gigantul energetic german RWE a declarat că nu va mai produce deloc electricitate pe bază de cărbune abia în 2030.
Și în alte țări, noi proiecte sunt pe cale să fie lansate. Într-un raport citat de „The Washington Post”, organizația neguvernamentală Global Energy Monitor menționează șapte noi proiecte industriale care se bazează pe gaz și care urmează să fie lansate. Alte 33 se află „în diverse stadii de planificare”. Acestea includ noi proiecte de terminale de gaze, care sunt construite și în Statele Unite, o țară în care gazele naturale sunt foarte solicitate.
În alte părți ale lumii, sunt în curs de desfășurare alte proiecte energetice. De exemplu, China a accelerat aprobarea de noi centrale electrice pe cărbune „în acest an", potrivit unui raport al organizației neguvernamentale Greenpeace, citat de AFP în iulie. Acest lucru se traduce printr-o creștere a utilizării combustibililor fosili. Țara construiește mai mult de jumătate din noile centrale electrice pe bază de cărbune din lume, potrivit Wilson Center, un think tank american.
GUTTERES: „VOM FI CONDAMNAȚI”
Țările bogate trebuie să încheie un „pact istoric” cu cele sărace în privința climei, altfel „vom fi condamnați”, a avertizat secretarul general al ONU, António Guterres, într-un interviu pentru „The Guardian”. Ruptura tot mai adâncă dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare a adus discuțiile privind clima pe marginea prăpastiei.
Avertismentul vine în momentul în care liderii mondiali încep să se adune pentru summitul COP27 al ONU privind clima, dar chiar și gazdele recunosc că vor fi cele mai dificile discuții din ultimii cel puțin 10 ani.
COP27 are loc pe fondul celor mai grave tensiuni geopolitice din ultimii ani, din cauza războiului din Ucraina, a unei crize mondiale a costului vieții, precum și a unei perspective economice sumbre tot mai accentuate. Dar prăpastia trebuie să fie depășită dacă omenirea vrea să aibă o speranță de a evita cele mai grave ravagii ale dezastrului climatic, a declarat Guterres.
„Nu avem cum să evităm o situație catastrofală, dacă cele două (lumea dezvoltată și cea în curs de dezvoltare) nu sunt capabile să stabilească un pact istoric”, a aratat Gutteres. „Pentru că, la nivelul actual, vom fi condamnați”, a avertizat secretarul general al ONU.
Națiunile dezvoltate nu au reușit să reducă suficient de repede emisiile de gaze cu efect de seră și nu au reușit să ofere banii necesari pentru ca națiunile sărace să facă față vremii extreme care rezultă. Inegalitatea climatică flagrantă dintre lumea bogată, care este responsabilă pentru majoritatea emisiilor, și cea săracă, care suportă cea mai mare parte a impactului, este acum cea mai mare problemă la discuții, potrivit lui Guterres.
OBIECTIVE RATATE
Secretarul general al ONU cere SUA și Chinei să își refacă relația lor fracturată, care a atins noi minime în acest an, dar despre care Guterres spune că este „crucială” pentru acțiunile privind clima. „Fără ca aceste două țări să lucreze împreună, va fi absolut imposibil să se inverseze tendințele actuale”, crede el.
Împreună cu guvernul egiptean, șeful ONU îi convoacă duminică pe liderii mondiali pentru debutul summitului COP27 pentru a încerca să salveze niște negocieri nu foarte promițătoare privind clima. În acest an, relațiile geopolitice au fost zdruncinate de războiul din Ucraina, alături de creșterea vertiginoasă a prețurilor la combustibilii fosili și a prețurilor la alimente, care au creat o criză a costului vieții în întreaga lume, precum și de eșecurile guvernelor - inclusiv al Marii Britanii - de a da curs promisiunilor făcute anul trecut la summitul COP26 de la Glasgow.
Pactul pe care Guterres îl are în vedere ar cere marilor economii să facă mai mult pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și să ofere țărilor sărace un colac de salvare financiar. Acest lucru este necesar pentru a restabili „încrederea”, a spus el.
Lipsa de încredere în negocierile privind clima înseamnă lipsa banilor. Țările bogate trebuiau să dea cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an până în 2020 pentru a ajuta țările sărace să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să se adapteze la impactul crizei climatice. Dar obiectivul a fost ratat în repetate rânduri și va fi ratat din nou în acest an, în timp ce țările sărace suferă deja de pe urma dezastrelor climatice, cu inundații record în Pakistan și secetă istorică în Africa.
Un „pact istoric” între bogați și săraci ar implica noi angajamente clare privind finanțarea și noi obiective pentru țările bogate și economiile emergente în ceea ce privește reducerea emisiilor, a arătat Guterres.
PIERDERI ȘI DAUNE, UN SUBIECT FIERBINTE
De asemenea, ar necesita progrese în ceea ce privește problema controversată a „pierderilor și daunelor”, un posibil subiect fierbinte la COP27. Pierderile și daunele se referă la cele mai devastatoare efecte ale fenomenelor meteorologice extreme, la care este imposibil să te adaptezi, iar țările sărace doresc un mecanism de finanțare care să permită salvarea și reabilitarea acelor zone a căror infrastructură fizică și socială a fost distrusă de dezastrele legate de climă.
„Problema pierderilor și a daunelor a fost amânată, amânată și iar amânată. Trebuie să ne asigurăm că există o asumare a responsabilităților și că există un sprijin eficient pentru țările care suferă cele mai dramatice niveluri de pierderi și daune”, spune Gutteres.
Țările bogate au reușit să strângă 16 miliarde de dolari pentru a face față pandemiei Covid-19, a subliniat el. Dar pentru țările sărace, nu a existat nici măcar o reducere a datoriilor pentru a le ajuta să facă față impactului combinat al Covid, al creșterii costului vieții, al climei și al dolarului puternic, care a făcut ca rambursările datoriilor să fie mai costisitoare.
„Există un sentiment de frustrare (în țările în curs de dezvoltare), care este real și care merită un răspuns”, a spus el.
În ultimele luni, Gutteres a cerut o taxă pe câștigul excepțional de care s-au bucurat companiile de petrol și gaze, un apel pe care îl va repeta la Sharm el-Sheikh.
UN OBIECTIV „LA TERAPIE INTENSIVĂ”
La summitul de anul trecut de la Glasgow, țările au convenit să se concentreze pe limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5C peste nivelurile preindustriale, însă rapoarte recente ale ONU au arătat că politicile actuale ar crește temperaturile cu aproximativ 2,5C.
Guterres a declarat că există doar o mică șansă de a mai respecta obiectivul. „Încă mai avem o șansă, dar o pierdem rapid”, a avertizat el.
„Aș spune că obiectivul de 1,5 grade C este la terapie intensivă, iar mașinile se clatină. Așa că ori acționăm imediat și într-un mod foarte ferm, ori este pierdut și probabil pierdut pentru totdeauna”, spune secretarul general al ONU în interviul pentru „The Guardian”.
