Compania Națională a Uraniului (CNU) se află într-o situație extrem de critică, inclusiv ca urmare a rezilierii contractului de livrare de pulbere de dioxid de uraniu cu singurul său client, Nuclearelectrica, iar variantele posibile de ieșire din această situație sunt închiderea companiei, intrarea sa în insolvență, privatizarea parțială, prin păstrarea unei participații majoritare a statului român, sau fuziunea cu Nuclearelectrica (SNN), oricare dintre acestea necesitând măsuri imediate de ordin juridic, economic și strategic din partea Guvernului.
Concluzia apare într-o informare întocmită de Consiliul de Administrație al CNU și prezentată reprezentanților Ministerului Energiei, acționarul unic al companiei, într-o AGA desfășurată pe 22 ianuarie.
Potrivit documentului citat, situația critică în care se află în prezent CNU are drept cauze un cumul de factori, precum sistarea, începând cu anul 2011, a subvenției acordate acestui sector pentru protecție socială, dar și pentru depozitarea și gestionarea stocurilor de concentrate de uraniu, lipsa fondurilor pentru realizarea de investiții în instalațiile existente, blocarea realizării obiectivelor de investiții privind deschiderea și punerea în exploatare a noi zăcăminte de uraniu și valorificarea produsului finit (pulberea de UO2) către unicul beneficiar Nuclearelectrica, la un preț scăzut, necorelat cu prețul pieței, toate acestea conducând la diminuarea drastică a veniturilor companiei.
CITEȘTE ȘI ASF retrage autorizația conducerii și administratorilor Carpatica Asig și numește FGA administrator temporar Convocatorul AGA ce conține informarea care ulterior a fost prezentată acționarului unic este datat 14 ianuarie 2016. În ziua următoare, pe 15 ianuarie, într-o altă AGA, Ministerul Energiei l-a înlocuit din funcție pe președintele CA de la CNU, Mihai Neagu, cu Valeriu Ivan. Ulterior, pe 28 ianuarie, administratorul CNU Ioana Alina Drăgan, totodată secretar de stat în Ministerul Energiei și membru și în CA-ul Electrica SA, și-a dat demisia din Consiliul de Administrație al CNU, fiind înlocuită cu Mihaela Preda.
În informare se arată că, în cazul închiderii companiei, este nevoie de o HG de aprobare a planului de încetare a activității, precum și de securizarea și conservarea perimetrelor miniere Crucea-Botoșana și a instalațiilor de pe platforma Feldioara.
Costurile operațiunilor de securizare sunt estimate de CA-ul CNU la 1,93 milioane lei pe lună. La acestea se adaugă costurile lucrărilor de închidere și ecologizare, de 822,5 milioane lei, costurile monitorizării postînchidere, de 31,8 milioane lei pe an, plus costurile rezilierii contractului cu SNN, de 8,81 milioane lei, reprezentând pierderea garanției de bună execuție, de 5% din valoarea contractului. Toate aceste costuri ar urma să fie suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Energiei.
CITEȘTE ȘI Aproximativ 80.000 de români pleacă anual să lucreze în străinătate, echivalentul populației din 24 de comune În cazul menținerii activității CNU, două variante posibile sunt fie fuziunea CNU cu Nuclearelectrica, fie separarea în cadrul CNU a activității miniere de cea a uzinei Feldioara, cu intrarea minelor în programul de închidere și fuziunea uzinei Feldioara cu Nuclearelectrica. În acest caz, se arată în informare, ar putea fi deschise și exploatate noi zăcăminte uranifere, respectiv Primatar I, Primatar II, Bradu, Prisecani și Zona III din județul Neamț. De asemenea, s-ar putea investi în înlocuirea instalațiilor vechi de preparare a minereurilor uranifere și de rafinare a concentratelor tehnice de uraniu de la uzina Feldioara.
Ideea fuziunii este mai veche. În martie 2014, ministrul delegat pentru Energie de atunci, Răzvan Nicolescu, declara că CNU va fuziona cu Nuclearelectrica, pentru a menține statutul României de unic stat al UE cu ciclu nuclear complet. Ulterior, cele două companii au lansat o licitație pentru elaborarea unui studiu de oportunitate privind fuziunea. În noiembrie anul trecut, directorul general al Nuclearelectrica declara că a fost finalizat procesul de depunere a ofertelor la licitație și că fuziunea Nuclearelectrica-CNU este doar unul din potențialele scenarii ce vor fi analizate de consultantul care va elabora studiul.
O altă variantă prezentată în informarea elaborată de CA-ul CNU este "întreprinderea de demersuri în vederea identificării și a altor surse de finanțare pentru realizarea măsurilor sus-menționate (deschidere/exploatare zăcământ uranifer, modernizare uzine de preparare minereuri uranifere/concentrate tehnice etc) în condițiile legii, inclusiv prin vânzarea unei participații minoritare către un investitor privat, (...) fără afectarea poziției statului, de acționar majoritar".
CITEȘTE ȘI Steven van Groningen: Băncile vor ridica excepția de neconstituționalitate pentru retroactivitate la prima dare în plată În document este prezentată și varianta intrării în insolvență a CNU, care însă comportă, potrivit administratorilor companiei, o serie de dezavantaje pentru CNU, cum ar fi imposibilitatea eșalonării obligațiilor față de Administrația Fondului de Mediu, faptul că insolvența nu ferește de obligațiile față de bugetul de stat, precum și legislația mineritului, care prevede că operatorii intrați în insolvență sau faliment își pierd licența de exploatare minieră.
În plus, în caz de insolvență există riscul retragerii autorizației și certificatului de securitate, întrucât nu vor mai putea fi îndeplinit cerințele minime privind obiectivele nucleare deținute de CNU, în conformitate cu HG 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România.
"În acest moment, Compania Națională a Uraniului se află într-o situație critică, punându-se problema întreruperii activității din cauza lipsei finanțării, cu consecințe grave privind asigurarea măsurilor necesare pentru a garanta siguranța funcționării instalațiilor nucleare, evitarea poluării cu material radioactiv a localităților, populației și a mediului și, implicit, securitatea națională, precum și socială", avertizează administratorii companiei.
CITEȘTE ȘI Gabriel Oprea a demisionat din funcția de președinte al UNPR Aceștia cer Executivului mai multe măsuri imediate, cele mai importante fiind emiterea de hotărâri de Guvern privind eliminarea sau limitarea obligațiilor bugetare privind valorificarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, precum și a celor legate de contravaloarea concentratelor de uraniu rafinate de CNU pentru obținerea pulberii sinterizabile, cel puțin până pe 9 aprilie 2016.
Prin HG 1.009/2009, stocul de concentrate tehnice de uraniu constituit la Feldioara în perioada 1993-2008 a fost transmis fără plată din proprietatea privată a statului în patrimoniul CNU. În schimb, contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu devenea obligație bugetară pentru companie, de virat la bugetul de stat, la nivelul prețului stabilit pentru concentratul de uraniu în diuranat de sodiu, transferat anterior. "Informațiile cu privire la cantitatea și valoarea stocului de uraniu nu pot fi menționate", se menționa în nota de fundamentare a HG.
Într-un control derulat în 2012, Curtea de Conturi a constatat că CNU a constituit și virat eronat la bugetul de stat obligațiile aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu transmise fără plată, din domeniul privat al statului în patrimoniul companiei, respectiv la un nivel inferior valorii cu care s-a făcut descărcarea din gestiune, fapt ce a condus la diminuarea veniturilor cuvenite bugetului de stat cu suma de 51,263 milioane lei. Curtea de Conturi a dispus plata diferenței de către CNU. Compania a contestat decizia Curții în justiție. În noiembrie anul trecut, CNU a pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție.
CITEȘTE ȘI Șeful ANSVSA: Analizele nu au descoperit E.coli în laptele de la fermele care aprovizionau Lactate Brădet Urmare a acestei decizii, CNU a fost nevoită să recalculeze prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu livrate Nuclearelectrica, astfel încât acesta să acopere atât obligația bugetară prevăzută de HG 1009/2009, conform modului de calcul reglementat, cât și costurile de obținere a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu din prelucrarea concentratelor de U3O8.
"Până la punerea în aplicare a deciziei irevocabile a ÎCCJ, ponderea obligației la bugetul de stat din prețul de vânzare către SNN a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, a fost de 10%, comparativ cu 80% după aplicarea acesteia. În cadrul negocierilor cu SNN nu s-a ajuns la consens privind acceptarea noului preț, astfel că, CNU SA s-a aflat în imposibilitate de a mai livra marfa la prețul din contract, care nu acoperă obligațiile la bugetul de stat și costurile de producție. În aceste condiții SNN a reziliat contractul cu CNU SA", arată compania.
Decizia Nuclearelectrica de a rezilia contractul cu CNU și de a cumpăra combustibil nuclear mai ieftin de la o companie canadiană a provocat controversă și polemici, inclusiv politice. Astfel, Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, i-a răspuns pe Facebook, fostului președinte al României, Traian Băsescu, afirmând că "a aplica legea nu poate fi o ticăloșie", după ce Băsescu declarase, pe aceeași rețea de socializare, că faptul că Nuclearelectrica a achiziționat combustibil nuclear de la o companie canadiană, renunțând la contractul cu CNU), din cauza prețului mare cerut de aceasta, este o "ticăloșie" care va face ca, în timp, România să devină dependentă "de canadieni sau, de ce nu, de ruși".
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Nivelul scăzut al profitabilității și al capitalului, vulnerabilități ale băncilor europene În AGA Companiei Naționale a Uraniului din 22 ianuarie, Ministerul Energiei a luat act de informarea CA-ului companiei și a solicitat conducerii executive să vină, la următoarea adunare generală, cu informații suplimentare, respectiv situația economico-financiară la zi a societății, implicațiile economice și fiscale ale pierderii procesului cu Curtea de Conturi la ÎCCJ, riscurile majore cu care se confruntă compania și măsurile de atenuare a acestora, costurile continuării activității, situația investițiilor, identificarea altor surse potențiale de venituri pentru 2016 etc.
"Reprezentanții Ministerului Energiei în AGA CNU solicită Consiliului de Administrație să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca adunările generale ale acționarilor să fie convocate și să aibă loc cu respectarea Legii nr. 31/1990; convocarea AGA este realizată fără respectarea prevederilor art. 117 din Legea nr. 31/1990", se menționează în hotărârea AGA companiei din 22 ianuarie.
CITEȘTE ȘI Televiziunea Română ar putea intra în insolvență într-o lună Deși CNU are în vedere deschiderea de noi perimetre de extracție de uraniu în zona Carpaților Orientali, Guvernul va face o analiză economică pentru a decide dacă se vor deschide aceste perimetre sau se va aduce minereu de uraniu din import, cele două soluții putând și coexista, se arată în draftul de Strategie energetică națională publicat recent de Ministerul Energiei.
"În vederea asigurării cu dioxid de uraniu (UO2) pentru fabricarea combustibilului necesar reactoarelor 1 și 2 ale centralei nucleare de la Cernavodă pe întreaga lor durată tehnică de exploatare și eficientizarea costurilor de producție, CNU are în vedere deschiderea de noi perimetre de exploatare în zona Carpaților Orientali, precum și instalarea unor noi capacități de prelucrare și rafinare, cu tehnologii avansate, care să înlocuiască actualele instalații de pe platforma Feldioara, județul Brașov. O analiză economică va sta la baza deciziei de deschidere a perimetrelor noi și/sau a soluției de import a minereului de uraniu sau octoxid de uraniu (U3O8). Aceste elemente se găsesc în cantități suficiente și în multiple zone pe glob, stabile din punct de vedere politic și economic. În vederea menținerii siguranței în fabricarea combustibilului pentru operarea centralei nucleare de la Cernavodă (cu două sau cu patru unități nucleare), procesarea și rafinarea U3O8, în vederea obținerii de dioxid de uraniu, se realizează în România, în concordanță cu necesarul rezultat din programul de dezvoltare al energeticii nucleare", se menționează în documentul citat.
CITEȘTE ȘI Trei propuneri ale ASF care bulversează asigurătorii și nu ajută deloc șoferii În draftul de Strategie se mai arată că, până în prezent, întreaga cantitate de uraniu necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat intern a fost asigurată prin procesarea minereurilor din producția autohtonă și rafinarea concentratelor tehnice de uraniu la Feldioara.
"În funcție de oferta internațională, pot fi achiziționate de pe piața internațională concentrate tehnice de uraniu (yellow cake) sau octoxid de uraniu (U3O8), urmând ca procesarea și rafinarea pentru obținerea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, materia primă necesară fabricării combustibilului nuclear necesar centralelor nuclearo-electrice tip CANDU, să se realizeze în România. În prezent, nu se importă uraniu pentru fabricarea pe scară industrială a combustibilului nuclear", se mai afirmă în document.
Strategia identifică mai multe puncte slabe ale sectorului românesc de extracție a uraniului, cum ar fi costurile operaționale mari de exploatare a minereurilor, cu utilizarea unor tehnologii învechite, necesitatea reorganizării și eficientizării sectorului de exploatare, prelucrare, procesare și rafinare a minereului de uraniu, precum și de producere a combustibilului nuclear de tip CANDU, necesitatea asigurării resurselor financiare pentru deschiderea de noi zăcăminte de minereu de uraniu, precum și realizarea unei noi linii de rafinare, mult mai eficiente și cu costuri mai mici de operare, necesitatea completării cu concentrate de uraniu sau octoxid de uraniu din surse externe, față de resursele naționale existente de uraniu natural, în vederea producerii materiei prime (dioxidul de uraniu), utilizată la fabricarea combustibilului nuclear, în condiții economice și calitative avantajoase.
