De-abia dacă se poate spune că au început realmente negocierile dintre Marea Britanie și UE pentru Brexit și echipe de responsabili și experți ai Departamentului pentru Comerț Internațional al Guvernului de la Londra se deplasează peste tot în lume, nu doar în Europa, pentru a "ține calde" relațiile comerciale externe ale Regatului Unit și a se asigura că firmele din insulă nu au de suferit din cauza perspectivei părăsirii Uniunii Europene, ci dimpotrivă, au de câștigat oportunități. O numeroasă delegație britanică, compusă din consilieri economici de la Departament și reprezentanți de companii de top din sectorul nuclear, vizitează astăzi centrala de la Cernavodă, unde sunt pregătite investiții masive în retehnologizarea reactorului 1 și în construirea noilor unități 3 și 4.
"Ieșirea din Uniunea Europeană înseamnă că Marea Britanie va ieși și din tratatul nuclear european Euratom. Este sigur că vom părăsi și Euratom odată cu Brexitul", spune Campbell Kier, directorul pentru Energie al Departamentului pentru Comerț Internațional de la Londra și conducător al delegației care va vizita Cernavodă, fost președinte, timp de 7 ani, al subsidiarei din Kazahstan a gigantului energetic Shell.
Discuția are loc cu ocazia unui summit pe tema energiei nucleare organizat de Departament și de Ambasada Marii Britanii la București și care premerge vizitei la Cernavodă. Britanicii nu sunt interesați doar de România, ci de toate țările din regiune cu proiecte de energie nucleară de diverse tipuri și aflate în diferite stadii: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Slovenia. "O ocazie de a explora nevoile sectorului nuclear din regiune, precum și expertiza, produsele și serviciile pe care companiile britanice le pot furniza pentru satisfacerea acestor nevoi", după exprimarea ambasadorului Paul Brummell.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Cu perspectiva Brexitului în minte, senzația – bizară – pe care ți-o dă conferința este că oficialii guvernamentali și corporatiști britanici promovează relațiile comerciale internaționale ale UK deja ca reprezentanți ai unui stat terț, non-UE. "Sper că vă înșelați. Suntem în continuare membri ai UE, până când vom părăsi Uniunea", parează Campbell Kier.
Euratom este, concomitent, tratatul european din 1957 privind folosirea pașnică a energiei nucleare pe continent, organizația paneuropeană înființată prin tratat, precum și ansamblul de reglementări, standarde, norme și proceduri comune al industriei nucleare europene. Nu poți fi membru Euratom fără a fi membru UE, iar organizația se află sub jurisdicția Curții Europene de Justiție, de care Londra vrea să scape, pentru restabilirea suveranității instanțelor naționale. Sunt cele două motive principale pentru care, în martie, Guvernul premierului Theresa May a trimis la UE o notificare formală de părăsire a organizației și de ieșire din tratatul Euratom.
De atunci, perspectiva ieșirii din Euratom a agitat atât clasa politică, de toate orientările, cât și industria nucleară britanică, destule voci susținând că gestul este o greșeală care va păgubi grav sectorul atomic din Regatul Unit și că trebuie găsită o soluție de compromis, cum ar fi dobândirea statutului de membru asociat. Chiar și directorul de campanie al taberei pro-Brexit de la referendumul de anul trecut, Dominic Cummings, i-a numit "cretini guvernamentali" pe oficialii de la Londra care au decis retragerea din Euratom. Mulți experți consideră că, în pofida asigurărilor venite de la cel mai înalt nivel, deznodământul e departe de a fi limpede, ceea ce, de altfel, se poate spune și despre Brexit ca atare.
Una dintre grijile industriei este ca nu cumva, în urma încetării statutului de membru Euratom al UK, companiile din sectorul nuclear britanic, cu istorie, reputație și expertiză de top recunoscute la nivel mondial, să piardă oportunitatea de a se implica (și de a câștiga bani buni) prin contracte în proiecte energetice nucleare din Europa și nu numai. Asta pentru că, la nivel strict formal, încetarea calității de membru Euratom înseamnă că industria nucleară a statului care iese din tratat nu mai este guvernată de standardele organizației.
Printre rolurile delegației comerciale britanice în România și în celelalte state UE din estul Europei menționate se numără și acela de a le reaminti responsabililor locali că, odată cu ieșirea din UE și Euratom, expertiza și experiența britanice nu se pierd. Și că pot fi rezolvate și celelalte probleme, politice, birocratice și de reglementare.
"Depunem eforturi mari pentru a da asigurări că Marea Britanie rămâne un partener de încredere pentru aliații săi în domeniul nuclear și pentru a convinge că rămânem un stat nuclear responsabil, că părăsirea Euratom nu înseamnă câtuși de puțin slăbirea standardelor noastre de siguranță și securitate nucleară. Vom stabili un regim național al acestor standarde de siguranță, gestionat și implementat de autoritatea britanică în materie – Office for Nuclear Regulation – și certificat la nivel mondial de către Agenția Internațională pentru Energie Atomică", explică Campbell Kier.
La Cernavodă, britanicii vor avea ocazia să schimbe impresii cu managementul Nuclearelectrica despre cum e să colaborezi cu compania chineză de stat China General Nuclear Power. Regatul Unit are două proiecte de centrale nucleare la care colaborează cu chinezii, Hinkley Point C, de 3.200 MW, unde sunt implicați și francezii de la EDF și unde lucrările au început deja, și Bradwell.
Pentru Hinkley Point C, britanicii au fost nevoiți să se lupte cu Austria în justiția UE, după ce Viena a contestat ajutorul de stat aprobat de Comisia Europeană pentru proiect, constând într-un mecanism de garantare a unui preț minim de vânzare a energiei produse de viitoarea centrală nucleară și în garanții de stat pentru obținerea finanțării necesare lucrărilor. După cum Profit.ro a scris în exclusivitate la acea dată, România a intervenit de partea UK în proces, care a și câștigat, Guvernul de la București intenționând să acorde același tip de sprijin proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, prin așa-numitele contracte pentru diferență.
Totuși, Campbell Kier preferă să fie reținut cu recomandările, menționând că problematica ține de alt departament guvernamental de la Londra, nu de al său. "În Marea Britanie am folosit contractele pentru diferență pentru a sprijini proiecte precum centrala nucleară Hinkley Point C sau centrale eoliene offshore și a funcționat bine pentru noi, însă fiecare piață de energie este diferită. Pentru România poate să funcționeze sau nu". Mai optimist, ambasadorul Brummell declară că este sigur că sistemul contractelor pentru diferență ar putea fi aplicat și în alte țări, inclusiv în România.
Pe de altă parte, însuși Guvernul de la Londra ia în calcul renunțarea la sistemul de sprijin prin contracte pentru diferență pentru viitoare alte proiecte nucleare din insulă, inclusiv din cauza criticilor potrivit cărora prețul garantat de vânzare a electricității pentru Hinkley Point C este mult prea mare și îi prejudiciază pe consumatorii de energie.
Campbell Kier și ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell
"Ne interesează piața energiei nucleare civile din această parte a Europei, această regiune prezintă multiple niveluri de oportunități în acest sector. Suntem în turneu în aceste țări din regiune, care au diverse proiecte nucleare. Sunt convins că firmele britanice din domeniu pot ajuta aceste state în proiectele lor, proiecte a căror esență este asigurarea viitorului alimentării cu energie la costuri suportabile", adaugă Kier.
Potrivit directorului pentru Energie al Departamentului pentru Comerț Internațional al Cabinetului de la Londra, energia nucleară este un răspuns posibil la provocările energetice ale schimbărilor climatice, dar nu singurul.
"Depinde de mixul energetic al fiecărei țări și de politicile pe care fiecare decide să le implementeze. De exemplu, în Marea Britanie, regenerabilele merg foarte bine, dar avem nevoie și de constanța energiei nucleare pentru a da stabilitate sistemului energetic. Pe de altă parte, va trebui să înlocuim reactoarele nucleare aflate în prezent în funcțiune și care asigură circa 20% din consumul național de electricitate. Necesarul de investiții este foarte mare, dar acest lucru e valabil în întreaga lume", conchide Campbell Kier.
Însă Brexitul și părăsirea Euratom pun probleme "nucleare" în ambele sensuri. Nu mai departe de luni, reprezentanți ai grupului Rolls Royce și alți experți în energie nucleară au avertizat, la conferința anuală a Partidului Conservator al premierului May de la Manchester, că planurile Marii Britanii de a-și înlocui reactoarele nucleare învechite, cu investiții de miliarde de lire sterline, ar putea fi compromise de înăsprirea politicii de imigrație după Brexit, care ar face mai dificilă venirea sau rămânerea în Marea Britanie a specialiștilor în energie atomică străini de care industria locală are nevoie.
Chiar și proiectul deja demarat al noii centrale nucleare Hinkley Point C este în pericol din acest motiv, deoarece foarte mulți ingineri care lucrează la el sunt veniți din afara UK, a declarat vicepreședintele Rolls Royce, David Orr, citat de Bloomberg. Potrivit datelor prezentate la conferință, circa un sfert dintre persoanele care lucrează în industrii cu puternică componentă științifică și de cercetare, cum este cea nucleară, provin din străinătate, iar din aceștia, jumătate sunt din UE.
"Trebuie să analizăm cu mare grijă ce trebuie făcut pentru a repatria o matrice de reglementare (Euratom – n.r.) care să ne permită să fim lideri în inovație și nu doar să urmăm trendul restului lumii", a spus Sarah Main, director al organizației Campaign for Science and Engineering.
Industria nucleară a Marii Britanii este "foarte cosmopolită" și ieșirea din UE "ar putea afecta negativ în mod nerezonabil" investițiile, a punctat și Tom Greatrex, președintele Asociației Industriei Nucleare din UK.
