Fie sub vechiul nume Salans, fie sub actuala denumire Dentons, aceeași casă de avocatură a fost implicată și în preluarea de către Rompetrol în 2005 a distribuitorului francez de carburanți Dyneff, și în vânzarea de către Dinu Patriciu a Rompetrol Group către compania kazahă de stat KazMunayGas în 2007, și în recenta tranzacție prin care CEFC China a cumpărat de la kazahi 51% din fostul Rompetrol Group, actualmente KMG International. Activitatea din România a firmei de avocatură se leagă indisolubil de numele americanului Obie Moore, unul dintre cele mai influente personaje de după 1989, apropiat al lui Dinu Patriciu și fost director general al Rompetrol Holding.
Dentons, în prezent cea mai mare firmă de avocatură din lume, ar putea, în aceste condiții, să reprezinte alegerea firească a joint-venture-ului kazah-chinez în eventualitatea demarării unui litigiu cu România, pe fondul anchetei DIICOT în dosarul Rompetrol 2, disjuns din cel în care a fost judecat și Patriciu. Mai ales după ce Ministerul Energiei, care controlează 44,69% din acțiunile Rompetrol Rafinare, a anunțat că s-a constituit parte civilă în dosarul în care procurorii DIICOT au pus sechestru pe active de peste 3 miliarde lei ale companiilor KMG International, Oilfield Exploration Business Solutions și RRC, pentru acuzații de prejudiciere a bugetului de stat al României din 1998 încoace, adică de la privatizarea Petromidia, amenințând să arunce în aer înțelegerea din 2013 dintre Guvernul Ponta și KMG International privind stingerea datoriei istorice a Rompetrol.
Asta și pentru că, între 2005 și 2013, Salans și ulterior Dentons l-au reprezentat pe Dinu Patriciu și Rompetrol Group în litigiul declanșat de Rompetrol împotriva statului român la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Patriciu acuza autoritățile de la București de hărțuire judiciară și administrativă a sa și a Rompetrol și cerea despăgubiri de peste 185 milioane dolari, după ce PNA, parchetul specializat anticorupție înființat de Adrian Năstase care este "strămoșul" actualului DNA, demarase în 2004 o anchetă privind privatizarea Petromidia, suspectând fapte de evaziune fiscală și delapidare.
CITEȘTE ȘI Doroș, ANAF: Hexi Pharma și-a cerut insolvența pentru că este o umbrelă foarte bună Atunci, Patriciu și Rompetrol, reprezentați de Salans/Dentons, au pierdut arbitrajul și nu au primit nici un dolar despăgubire, arbitrii de la Washington considerând că probele și argumentele reclamanților nu justifică pretențiile lor.
Acum, avocații aceleiași firme Dentons i-au consiliat pe chinezii de la CEFC Hainan International Holding, subsidiară a CEFC China Energy Company, în tranzacția de preluare a pachetului majoritar de acțiuni la KMG International, acționarul principal al Rompetrol Rafinare. Potrivit declarațiilor celor două părți de la începutul lunii, dinainte de anunțul DIICOT privind ancheta de la Rompetrol, chinezii urmează să plătească 680 milioane dolari pentru 51% din acțiunile KMG International, angajându-se totodată să investească cel puțin 3 miliarde de dolari în următorii cinci ani, iar data estimată de finalizare a tranzacției este luna octombrie a acestui an.
"Dentons este foarte mulțumită că a avut oportunitatea de a consilia CEFC în această tranzacție-fanion pentru regiunea Europei Centrale și de Est. Prin acest proiect și alte câteva, recente, CEFC devine un model în ceea ce privește importanța tot mai mare a investițiilor chineze în regiune", se arată într-un comunicat al Dentons emis pe 9 mai 2016, în aceeași zi în care procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe active și participații ale KMG International în dosarul Rompetrol 2.
CITEȘTE ȘI Băsescu: Dacă ANAF vrea să fie corectă, trebuie să publice și datoriile statului față de firme și persoane fizice Din echipa de 12 avocați care a lucrat la tranzacția CEFC China –KMG International au făcut parte și 3 români, respectiv partenerii Dentons Anda Todor și Claudiu Munteanu-Jipescu, precum și senior-asociatul Andrei Orbeșteanu. Chinezii nu au făcut până în prezent nici o declarație cu privire la ancheta și sechestrul DIICOT de la Rompetrol, respectiv asupra eventualelor efecte negative ale acestora asupra tranzacției.
La Dentons lucrează în continuare, în poziția de consilier-senior la departamentul de energie, transporturi și infrastructură, americanul Obie Moore, unul dintre cele mai influente personaje din România de după 1989, apropiat al lui Dinu Patriciu și fost director general al Rompetrol Holding.
La debutul vechiului ligiu Rompetrol – România, în 2005, Obie Moore era managing partner al biroului Salans de la București și a făcut parte din echipa de 9 experți care l-au asistat pe Patricu și Rompetrol în cadrul procedurii de arbitraj de la ICSID din Washington. În documentele ICSID, Moore era prezentat cu titlul de "consilier special al Rompetrol Group".
Avocații de la Salans, coordonați de Obi Moore, fuseseră angajați de Rompetrol în mai 2005, în contextul anchetei declanșate de procurorii români, "(...) având în vedere durata îndelungată de aproape doi ani a investigațiilor efectuate de către Parchetul Național Anti-Corupție (PNA) și Parchetul General și daunele materiale cauzate de aceste investigații", după cum declara atunci Phil Stephenson, director general adjunct al Rompetrol, vizat de anchetă. La finalul acelei luni, Dinu Patriciu a fost reținut de procurori pentru 24 de ore, fiind însă eliberat ulterior.
CITEȘTE ȘI Președintele venezuelean vrea să confiște fabricile care și-au suspendat producția și să îi închidă pe proprietarii lor "Vrem un proces corect, deschis, transparent și derulat cu celeritate. Altfel, dacă nu vom avea asta, realitatea românească s-ar putea schimba drastic", declara Obi Moore în august 2005, pentru Washington Post.
Cu 2 ani înainte, 2003, Obi Moore, în calitate de președinte al Camerei Americane de Comerț din România (AmCham), făcea declarații publice dure, alături de ambasadorul american de atunci, Michael Guest, cu privire la corupția din România, dar și la ritmul rent al reformelor euroatlantice.
"Am avut întâlniri la nivel înalt la Consiliul Europei și realitatea este că am vazut cât de sub microscop se află România la Bruxelles. Dacă România nu face un proiect măsurabil între acum și următorul raport al UE, ea va fi scoasă din calendarul UE în 2007. România se conformează greu și treptat. România nu face decât dacă este împinsă de la spate. Trebuie să o împingem înainte. M-am confruntat personal cu corupția din România. Corupția este un element de risc în domeniul afacerilor și am văzut firme care au plecat din România din cauza acestui fenomen", spunea Moore la București, în aprilie 2003, în cadrul unei așa-numite "Conferințe internaționale a donatorilor anticorupție".
În acea perioadă se purtau discuții și negocieri intense între autoritățile de la București, Dinu Patriciu și Rompetrol cu privire la problema datoriilor istorice ale Petromidia. Mai precis, Patriciu cerea direct conversia acestor datorii în acțiuni la companie, care să fie trecute pe numele statului român.
CITEȘTE ȘI Mehedinți: Cei doi foști directori ai RAAN, suspectați că au delapidat regia cu 23,5 milioane lei, puși sub control judiciar "Reconversia datoriilor în acțiuni nu știm dacă este cea mai bună soluție. Avem discuții cu cei de la Petromidia. Sunt reprezentanții lor la noi. Nu am luat o hotărâre încă vizavi de această companie. Trebuie să avem în vedere rolul pe care poate să-l joace în continuare în contextul economiei românești", declara, în martie 2003, ministrul Finanțelor de atunci, din Guvernul Adrian Năstase, Mihai Tănăsescu. Ulterior, în octombrie, printr-o ordonanță de urgență, datoriile Petromidia au fost convertite nu în acțiuni, ci în obligațiuni, actul normativ purtând și semnătura lui Tănăsescu. Până la urmă, statul român a sfârșit tot în postura de acționar la Rompetrol, însă după 7 ani, în 2010, când obligațiunile nerăscumpărate de companie au fost convertite în acțiuni.
Să revenim însă în anul 2005, când, pe lângă că a fost reținut de procurori pentru 24 de ore, iar ulterior a reclamat statul român la Washington, Dinu Patriciu, prin Rompetrol Group, a achiziționat Dyneff, cel mai mare distribuitor de produse petroliere din Franța, cu o cifră de afaceri anuală de peste 2 miliarde euro. Consultanți la tranzacție au fost avocații aceleiași firme Salans, actualmente Dentons.
Ulterior, în 2007, Salans l-a consiliat pe Patriciu la tranzacția prin care compania energetică de stat din Kazahstan, KazMunayGas, a preluat 75% din acțiunile Rompetrol Group, contra sumei de 1,6 miliarde dolari. În 2009, Patriciu le-a vândut kazahilor și restul de 25% din acțiunile Rompetrol. În total, KazMunayGas a plătit 2,7 miliarde dolari pentru Rompetrol Group.
Cu un an înainte, însă, în 2008, Obie Moore a renunțat la poziția de managing partner al Salans România, păstrând-o doar pe cea pe care o deține și în momentul de față sub noul nume al firmei, Dentons, cea de consilier-senior. În schimb, a devenit CEO al Rompetrol Holding SA, firma înființată de Patriciu în Elveția în 1998 și prin care acesta controlase Rompetrol Group. Moore a rămas în acest post până în 2012, perioadă în care s-a ocupat inclusiv de investițiile imobiliare internaționale ale lui Dinu Patriciu, efectuate prin intermediul fondului de investiții Black Sea Global Properties.
CITEȘTE ȘI DOCUMENT Autostrada București-Ploiești nu va avea parcări și benzinării nici după 4 ani de la inaugurare. Constructorul nu a început lucrările, deși trebuiau finalizate în iulie Obi Moore a fost cel care a înființat biroul de la București al Salans, în 1997. Firma internațională de avocatură Salans există din 1978, când a fost creată la Paris sub numele inițial de Salans Hertzfeld & Heilbronn. În 2013, Salans a fuzionat cu firmele SNR Denton și Fraser Milner Casgrai, sub sigla Dentons. De anul trecut, la conglomerat s-a alăturat și firma chineză Dacheng, iar Dentons a devenit cea mai mare firmă de avocatură din lume ca număr de personal, dispunând de peste 6.500 de avocați în 50 de țări. Biroul de la București al Dentons, fostă Salans este condus de către Anda Todor din 2008, de când Obie Moore a renunțat la poziția de managing partner.
Până la crearea Dentons, Moore a fost unul dintre cei 7 membri ai Consiliului de Administrație global al Salans, care supraveghea întreaga activitate a firmei, din întreaga lume.
Obi Moore a mai deținut funcția de președinte al Camerei Americane de Comerț din România (AmCham), între 2002 și 2006, și a înființat la București, cu sprijin din partea statului american, primul fond de private equity din România, Romania American Enterprise Fund. Moore este, de asemenea, membru în Consiliul de Administrație al celui mai important și mai influent think-tank specializat în politică externă, chestiuni strategice internaționale și politici publice de la Washington, The Atlantic Council.
"Obie susține în mod regulat cauzele unor investitori majori în noile state membre UE, la Bruxelles și în alte capitale europene. Susține adesea speech-uri și face muncă de consultanță pentru dezvoltarea industriei europene a gazelor neconvenționale în Europa și Asia Centrală. Este membru în consiliile de administrație ale mai multor organizații neguvernamentale specializate în politici publice și companii private din Europa și SUA", se mai arată în prezentarea lui Obie Moore de pe site-ul Dentons.
