Partidul Național Liberal ia în calcul ca posibilitate, pentru situația în care va forma Guvernul, fie recomasarea ministerelor Energiei și Economiei într-unul singur, fie o "fuziune" între Ministerul Energiei și Departamentul de Schimbări Climatice din cadrul Ministerului Mediului, potrivit unor surse politice. Ideea face parte din planul liberalilor de a crea un Executiv mai "suplu", iar ca posibili titulari de portofoliu sunt vehiculați doi deputați, Virgil Popescu, vicepreședintele Comisiei de Industrii de la Cameră, și Dan Vîlceanu.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
Eventuala recomasare a ministerelor Energiei și Economiei ar întoarce Guvernul în timp cu aproape 7 ani, în decembrie 2012, chiar înainte de debutul mandatului Cabinetului USL Ponta 2 (PSD+PNL), moment când s-a reluat separarea celor două structuri, care a fost marcată deseori de lupte politice între partenerii de guvernare, dar care, pe de altă parte, a îndepărtat riscul ca România să fie supusă unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru încălcarea legislației comunitare privind obligația separării (unbundling) activităților de producție și transport în industria energetică.
Mișcarea ar obliga Executivul să schimbe instituțiile responsabile cu exercitarea calității statului de acționar la operatorii sistemelor de transport de energie electrică și gaze naturale, Transelectrica și Transgaz.
În prezent, acționar majoritar la cele două este Ministerul Economiei. După comasarea ministerelor Economiei și Energiei, noul minister-mamut va controla atât transportatorii menționați, cât și producători de energie (Hidroelectrica, Nuclearelectrica) și de gaze (Romgaz), ceea ce contravine normelor UE.
Unele voci au susținut, exagerând cel mai probabil, că acest risc de infringement s-ar fi manifestat și în cazul în care actualul ministru al Economiei, Niculae Bădălău (PSD), ar fi preluat interimar și portofoliul Energiei, conform intenției inițiale a Guvernului Dăncilă, proaspăt demis prin moțiune de cenzură, după demisia fostului titular de la ALDE, Anton Anton.
Anterior, în spațiul public, ultima oară s-a discutat despre posibila recomasare a ministerelor Economiei și Energiei în ultima parte a anului 2015, după desemnarea lui Dacian Cioloș pentru funcția de premier de către președintele Klaus Iohannis.
Atunci, secretarul de stat în Ministerul Energiei Mihai Albulescu atrăgea atenția că mișcarea riscă să atragă infringementul.
"Dacă se va recomasa Ministerul Energiei cu cel al Economiei, așa cum se aude, riscăm din nou un infringement din partea Comisiei Europene pentru încălcarea obligației de separare a activităților de producție și transport în sectorul energetic, în condițiile în care, în prezent, producătorii de energie controlați de stat se află în subordinea Ministerului Energiei, iar operatorii de transport Transgaz și Transelectrica – în cea a Ministerului Economiei", spunea Albulescu.
Potrivit acestuia, în eventualitatea recomasării celor două ministere, producătorii și transportatorii de energie s-ar fi aflat din nou în subordinea aceleiași instituții de stat, încălcându-se astfel obligația de separare a celor două activități impusă de legislația europeană.
Anterior, în martie 2013, când actualul Minister al Energiei funcționa ca Departament în cadrul Ministerului Economiei, Transelectrica și Transgaz au fost trecute de la Ministerul Economiei la Ministerul Finanțelor, după ce Comisia Europeană a impus separarea calității de acționar la operatorii economici care desfășoară activitatea de producere și furnizare a electricității și gazelor naturale de calitatea de acționar la operatorii economici de transport. Schimbarea acționariatului celor două companii fusese anunțată încă din martie 2012, însă la acea dată Guvernul nu hotărâse care minister să preia participațiile.
La finalul lui 2013, Comisia Europeană a transmis că Transelectrica și Transgaz tot nu îndeplinesc, nici prin trecerea în subordinea MFP, condițiile impuse de legislația europeană pentru a fi certificate ca operatori de sistem independenți (Independent System Operator) ai rețelei de transport al energiei electrice, respectiv al gazelor naturale din România, Comisia avizând negativ două notificări în acest sens ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și formulând recomandări autorităților de la București în vederea intrării în legalitate a celor două companii.
Comisia Europeană a acuzat atunci mai multe conflicte de interese, incompatibilități și încălcări ale legislației europene în structurile de acționariat și în modul de organizare ale Transelectrica și Transgaz, printre care: faptul că rețelele de transport erau parțial deținute de înșiși operatorii acestora, faptul că Guvernul putea interveni în politica celor două companii, interferențele și suprapunerile de autoritate dintre MFP și Departamentul pentru Energie sau conflictul de interese în care se aflau unii acționari minoritari și unii membri CA, care aveau legături juridice și cu societăți producătoare sau furnizoare de energie.
În consecință, în februarie 2014, Transelectrica și Transgaz au fost trecute de Guvern, prin ordonanță de urgență, de la MFP la Secretariatul General al Guvernului (SGG), pentru evitarea declanșării procedurii de infringement. În decembrie 2014, după resepararea ministerelor Energiei și Economiei, cele două companii de transport au revenit în subordinea Ministerului Economiei.
Guvernul Ponta 2 a înființat în decembrie 2012 Departamentul pentru Energie ca organ cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Economiei, cu atribuții în coordonarea la nivel național a domeniilor energetic și resurselor energetice. Dincolo de argumentele funcționale, scopul a fost împărțirea și echilibrarea puterii între partenerii de coaliție din USL, liberalul (pe atunci) Varujan Vosganian (iar ulterior colegul său Daniel Chițoiu) fiind șef la Economie, iar social-democratul Constantin Niță preluând conducerea noului Departament pentru Energie, ca ministru delegat.
Ulterior, în 2014, s-a ajuns să se discute din nou despre recomasarea celor două. Acesta a fost, de altfel, unul dintre motivele retragerii din Guvern a independentului Răzvan Nicolescu, ce deținea atunci funcția de ministru delegat la Departamentul pentru Energie.
"Am discutat astăzi cu prim-ministrul Ponta despre ceea ce urmează. Mi-a comunicat că își dorește un nou concept: lipirea, din nou, a Departamentului pentru Energie la Ministerul Economiei și numirea unui ministru politic", a fost mesajul postat pe Facebook cu care Nicolescu și-a anunțat demisia din Guvern.
De la preluarea puterii de către USL, în decembrie 2012, PSD a încercat în permanență să îndepărteze PNL de butoanele sectorului energetic național, ceea ce a dus la o adevărată luptă pentru putere, apărând de timpuriu tensiuni între liberali și pesediști cu privire la raporturile dintre Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie.
Astfel, încă din ianuarie 2013, ministrul liberal de atunci al Economiei, Varujan Vosganian, se arăta nemulțumit de faptul că PSD, prin Departamentul pentru Energie condus de Constantin Niță, și-a adjudecat, practic, cea mai consistentă parte din portofoliul de întreprinderi al ministerului.
În decembrie 2013, Ponta și PSD au făcut un pas decisiv înspre îndepărtarea totală a liberalilor de la butoanele sectorului energetic și pentru preluarea controlului total al acestuia. De altfel, în februarie 2014, PNL a și părăsit guvernarea, alianța USL dispărând de facto ca structură.
Astfel, Guvernul a decis atunci ca ministrul delegat pentru Energie, conducător al Departamentului pentru Energie din Ministerul Economiei, să aibă atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală în vigoare la acea dată potrivit căreia proiectele și legile respective trebuiau supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului Economiei.
Consecința a fost că, de atunci, PSD, care controla Departamentul pentru Energie prin ministrul delegat Constantin Niță, a putut iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, care dețineau portofoliul Ministerului Economiei prin Andrei Gerea, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, aprobarea proiectelor de investiții strategice din energie, numirea directorilor de întreprinderi de stat din energie, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind prețurile la energie și gaze.
