În acest an, 244 de km de autostradă și drum expres vor fi dați în trafic.
În scenariul ultra-optimist se adăugă încă 28,5 (pe A3) plus 11 (pe A8), un total posibil de aproximativ 284 km, arată Asociația Pro Infrastructură.
Rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns acum la 1.416,3 kilometri aflați în exploatare la care se adăugă 840,7 km contractați pentru (proiectare și) execuție și încă 486,2 km aflați în licitație de lucrări.
API susține că în 2026 se vor aduna restanțele din 2024 (DEx6 Galați – Brăila) și din 2025 (A0 Nord lot 4, A3 Nădășelu – Poarta Sălajului fără devierile de traseu, cât și A7 Adjud – Pașcani), plus șantierele scadente în 2026 (loturile 1 și 3 ale A0 Nord, A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș, A3 viaductele Nădășelu și Topa Mică) dar și cele care au termen contractual în 2027 (A1 Curtea de Argeș – Tigveni, A3 Chiribiș – Biharia și A8 Târgu Mureș – Acățari).
Organizația estimează însă că, deși este promisă intens de autorități, veriga lipsă de pe A1 dintre Margina și Holdea nu va fi dată în trafic în 2026. „Estimăm că săpătura tunelurilor va fi gata în iunie și de atunci mai punem aproximativ un an până la inaugurare. Deci vom circula în vara anului viitor, probabil chiar în termenul contractual, sfârșit de iunie 2027”, arată Asociația.
Cum ar putea arată inaugurările din 2026
Balul poate fi deschis de UMB în aprilie cu A7 Adjud Nord – Răcăciuni (25,5 km), doar dacă Umbrărescu și CNAIR doresc asta.
În aprilie tot UMB poate da drumul pe A3 Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) cât și pe A0 Nord între A2 și DN3 (4,47 km), numai cu o conexiune provizorie în DN3 unde nu există nod.
Vecinii de pe A0, chinezii de la CCECC, nu pot termina secțiunea DN3-DN2 (8,6 km) mai devreme de iulie, în cel mai fericit caz, fiindcă pasajul pe DN3 peste A0 este la stadiu zero.
La final de mai sau început de iunie, Retter ar putea să dea în trafic segmentul DN1 – DN1A pe lotul 1 al A0 Nord (17,5 km), iar bucata rămasă dintre DN1A și A1 să fie livrată de asocierea Pizzarotti – Retter în noiembrie, cum și-a asumat contractual.
Dacă dorește și își concentrează armata ca să atingă acest obiectiv, UMB poate da drumul la A7 Răcăciuni-Bacău Sud (21,522 km) la final de iunie. Indiferent că va da sau nu în circulație sectoare succesive pe A7, de la sud spre nord, UMB este obligat să livreze complet A7 de la Adjud Nord la Săbăoani (96,32 km) la sfârșit de august când expiră termenul pentru atragerea banilor nerambursabili, gratuiți, din PNRR.
Nu mai devreme de luna iunie așteptăm și drumul expres DEx6 Galați-Brăila (10,77 km), unde întârzierea este mare. Punctul critic rămas este podul hobanat peste Siret. Șantier UMB, de asemenea.
O premieră va fi inaugurarea primului tunel, în adevăratul sens al cuvântului, de pe o autostradă românească: 1,35 km pe A1 în apropiere de Curtea de Argeș, parte din ciotul de 9,861 km până la Tigveni. Va fi livrat de Porr în iulie-august cu vreo 8 luni înainte de termenul contractual, martie 2027.
La finalul verii, cel târziu în septembrie, estimăm deschiderea pe A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km). Contractul cere luna iulie, deci întârzierea va fi mică sau minimă, un rezultat decent pe primul șantier din liga națională rutieră executat de Erbașu. Tot pe Autostrada Transilvania, turcii de la Ozaltin pot da în circulație viaductele Nădășelu și Topa Mică la sfârșitul toamnei, o performanță excelentă. Până atunci UMB ar trebui să fie gata pe Nădășelu-Zimbor încă de prin vară, cel mai târziu.
Cel mai probabil balul va fi închis… tot de UMB, în decembrie, cu A7 Săbăoani-Pașcani (28,1 km). Va fi un an record nu doar pentru România, ci și pentru cei de la UMB care trebuie să livreze nu mai puțin de 182 de kilometri, adică 4,47 pe A0 Nord, 42,3 pe A3, 124,41 pe A7 și 10,77 pe DEx6.
"Cu planetele aliniate în scenariul ultra-optimist, dacă grupul Selina condus de Beniamin Rus va dori și va găsi forța să-și mai spele din păcate, s-ar putea inaugura la limită, în decembrie, sectorul A3 Chiribiș-Biharia (28,55 km) cu vreo 5 luni înainte de scadență. Ar fi de mare efect fiindcă s-ar circula complet pe autostradă de la granița cu Ungaria până la Nușfalău, iar de acolo până la Târgu Mureș vor lipsi doar 40 de kilometri din A3: perla coroanei, tunelul Meseș, cel mai lung din țară (3 km)", mai spune API.
Tot la capitolul ultra-optimist, cu multă muncă la privat dar și la stat, este posibilă deschiderea secțiunii Târgu Mureș-Acățari (vreo 11 kilometri), parte din A8 Târgu Mureș-Miercurea Nirajului (24,39 km). Este practic o centură de sud a orașului Târgu Mureș, de mare ajutor pentru șoferii din zonă. Dacă li se cere, turcii de la Nurol pot să livreze această bucată în decembrie, in-extremis, deși termenul contractual este iulie 2027 pe tot lotul.
Și în 2026 vor fi câteva noi mari-începuturi dacă se vor găsi bani prin buzunarele statului. Deși doar un ciot, este un start simbolic de drum expres veritabil în nordul țării: 10,8 km de la Satu Mare la Oar (graniță), constructor Erbașu. Vom vedea dacă va fi ceva activitate în teren pe primele două tronsoane ale DEx16 Oradea-Arad (73,4 km în total), antreprenori Selina respectiv Onur (Turcia) împreună cu Straco (reînviat).
Nu mai devreme de iulie, am putea avea un start timid pe drumul expres Focșani-Brăila (73,5 km) tot cu UMB, de departe cel mai lung lot de infrastructură rutieră majoră derulat momentan, dar nu de CNAIR, ci de noua CNIR.
În vară așteptăm startul a două șantiere pe Autostrada A8: Ozaltin pe Miercurea Nirajului-Sărățeni/Sovata (23,4 km) și Danlin pe Joseni-Ditrău (14,4 km), acesta al doilea fiind un ciot de câmpie ascuns între munți. În rest, în creierii munților pe Sărățeni-Joseni și Ditrău-Leghin (121,1 km) îi avem tot pe cei de la UMB și este greu de crezut că vor găsi resursele pentru altceva decât activitate de proiectare. Și poate… poate vom vedea ceva mișcare pe câțiva kilometri pe A3 între Nușfalău și Zalău spre final de an (Makyol), pe același coridor est-vest, A3 plus A8, Oradea-Iași.
În ceea ce privește variantele de ocolire, 2026 este sărac. Sperăm să nu ne apuce toamna fără întârziatele centuri de la Comarnic și Craiova Sud (DN6-DN56). Ar mai fi și centura Blaj care încă nu are autorizație de construire peste tot și este foarte puțin probabil să fie deschisă la sfârșit de an.
Deopotrivă cu întârzieri și devansări, în decembrie 2026 sunt șanse maxime să atingem 1660 kilometri de autostradă și drum expres aflați în exploatare în toată țara. Chiar mai important decât zestrea acumulată, rețeaua din afara Arcului Carpatic prinde cu adevărat formă și avem rute complete, lungi, între mari orașe cum ar fi Craiova-Pitești-București-Constanța (470 km) sau București-Pașcani (365 km), iar ocolirea Capitalei se va face pe inel complet, 100 km.
România va depăși la autostrăzi Elveția, Suedia, Ungaria, Polonia. Densitatea șoselelor de viteză rămâne însă foarte scăzută
Lungimea autostrăzilor din România se va dubla în următorii cinci ani, la fel și densitatea de autostrăzi la 1000 km pătrați. Țara noastră se va apropia de cifrele pe care le înregistrează marile țări din vestul Europei, iar Bucureștiul va putea rivaliza cu marile orașe europene, relevă datele analizate de Profit.ro.
România are în acest moment în circulație 1.422 de kilometri de autostradă - un total cu care a depășit deja Cehia, Danemarca și Croația -, iar în construcție sunt alți 832,2 kilometri, care vor fi finalizați, dacă sunt respectate contractele, în următorii 3-4 ani.
Asta va însemna un total de aproximativ 2.255 kilometri de autostradă deschisă circulației. Cu această valoare, România va urca mai multe locuri în ierarhia europeană, după lungimea totală, dar și după numărul de kilometri raportat la suprafața totală a țării și la numărul oficial de locuitori.
După numărul total de kilometri, vom depăși, în 2029, Suedia, Ungaria, Polonia, Elveția, pe lângă țările pe care le-am depășit deja în acest an. Asta în situația în care aceste țări nu vor mai construi și ele alte autostrăzi.
Dacă mergem și mai departe și luăm de bune declarațiile directorului CNAIR, Cristian Pistol, în următorii cinci ani vor mai fi finalizați în total 1.752,82 km, ceea ce înseamnă că, pe lângă cei 832 de km aflați în construcție, alți aproape 1.000 de km ar urma să înceapă să fie asfalatați până în 2030.
Acest lucru va conduce la un total de aproximativ 2825 de kilometri de autostradă, adică mai mulți decât au Olanda și Grecia.
În total, Europa are circa 77.000 km de autostrăzi, iar cei mai mulți kilometri sunt în Spania (16.000 km), Germania (14.000 km) și Franța (12.000 km).
Cei mai puțini kilometri sunt în Luxemburg, Estonia, Lituania, Slovenia și Norvegia, sub 1000 km.
Clasamentul adevărului autostrăzilor
Pe de altă parte, dacă ne raportăm la suprafața României, rămânem una dintre țările codașe ale Europei, însă Bucureștiul va avansa și mai mult din acest punct de vedere, odată ce va fi inaugurat întreg inelul A0, apropiindu-se de marile capitale europene.
Valorile maxime din Europa depășesc 100 km/1000 km2, în zone precum Budapesta, Viena, Madrid sau Berlin, dacă ne raportăm doar la capitale, dar țările cu cele mai mari densități ale autostrăzilor sunt, de regulă, țările mici, precum Olanda, care are peste 100 km de autostradă la 1000 km2 de teritoriu în regiunile suprapopulate.
La nivel de regiuni, Belgia sau Germania are unele dintre cele mai bine conectate suprafețe, cu autostrăzi, având o densitate care depășește și 200 km/1000 km2, în anumite zone.
Clasamentul țărilor este condus de Olanda cu 64 km/1.000 km2, fiind urmată la valori apropiate de Luxemburg, Belgia și Germania.
Elveția, cu o suprafață mică a țării, are de asemenea o densitate foarte mare, de aproximativ 33 km/1000 km2.
În acest moment, România a atins o densitate de numai 6 kilometri de autostradă la 1000 km pătrați, iar în 2029 va avea aproape 10 km de autostradă la 1000 km2. În schimb, Regiunea București – Ilfov se apropie de aproximativ 80 km/1000 km2, o valoare apropiată de cele mai dense regiuni din Europa.
După aproximativ 146 de kilometri dați în exploatare în 2025, anul viitor urmează să fie finalizați alți 167 de kilometri, pe autostrăzile A0, A1, A3 și A8, iar în 2027 autostrăzile A1 și A13 vor avea noi loturi date în folosință, cu o lungime totală de 138 kilometri, ceea ce înseamnă că peste 200 de kilometri vor ușura mobilitatea din România în următorii doi ani și vor ridica totalul rețelei de autostrăzi și drumuri express la aproximativ 1630 km.
Inaugurări de autostrăzi în 2026 - 2027
Anul viitor ar trebui deschise traficului noi sectoare de autostradă pe A1 (Tigveni – Curtea de Argeș, 10 km, și celebrul lot Margina – Holdea, 13,5 km, plus 28,5 km Chiribiș – Biharia), pe A3 (zona Nădășelu – Poarta Sălajului, în total circa 34 km), A0 (segmentul nordic, 17,5 km), dar și pe A8 (Târgu Mureș – Ungheni, Autostrada Unirii, circa 55 km pe trei sectoare).
În 2027, planurile și contractele prevăd alte două inaugurări pe Autostrada Sibiu – Pitești, care vor lega complet cele două orașe (aproximativ 69 km între Boița și Tigveni). În plus, autostrada care ar trebui să conecteze Sibiul de Brașov va avea finalizate cele patru loturi între Sibiu și Făgăraș, pe o lungime totală de circa 68 km.
Toate aceste planuri sunt strâns legate de capacitatea constructorilor de a respecta contractele, capacitatea CNAIR de a plăti la timp și condiții favorabile desfășurării lucrărilor de construcții care să nu întârzie lucrările.
De asemenea, pentru semnarea de noi contracte, pentru proiectele aflate în diferite stadii de pregătire, este nevoie de decizii politice și administrative care să nu întârzie startul lucrărilor.
