OCDE: România, pe ultimul loc în Europa la calitatea drumurilor. La căile ferate, doar croații stau mai prost

OCDE: România, pe ultimul loc în Europa la calitatea drumurilor. La căile ferate, doar croații stau mai prost
scris 28 iun 2016

Cu toate că sectorul construcțiilor este unul dintre domeniile importante pentru dezvoltarea economiei românești, generând o valoare adăugată brută de 9,4 miliarde de euro (6,29% din PIB la nivelul anului 2014), calitatea drumurilor și a căilor ferate plasează România pe ultimele locuri dintre toate statele membre UE, arată raportul OCDE de analiză a impactului reglementărilor asupra mediului concurențial.

În comparație cu celelalte state membre ale UE, România este ultima clasată în funcție de calitatea infrastructurii în ansamblu și a calității drumurilor, în timp ce Olanda este liderul european.

Urmărește-ne și pe Google News

În ceea ce privește calitatea infrastructurii feroviare, România se află pe penultimul loc în Europa, țara cu cel mai mic scor fiind Croația, în timp ce liderul acestei categorii este Spania.

Lungimea totală a drumurilor din România, la nivelul anului 2014, era de 85.362 de kilometri, în creștere cu 0,56% față de anul precedent și cu aproape 4.500 de kilometri față de 2007. Cât despre rețeaua de autostrăzi, aceasta a crescut cu 143% în perioada 2007-2014, de la 281 de kilometri la 683 kilometri. În ceea ce privește căile ferate, lungimea celor în folosință nu a prezentat modificări în perioada 2007-2014, cumulând 10.777 kilometri.

Principalii trei jucători din industria construcțiilor de drumuri și căi ferate sunt, potrivit raportului OCDE, Delta Antrepriza de Construcții și Montaj 93 SRL (cu o cifră de afaceri de 113,05 mil. euro în 2014 și o cotă de piață de 4,41%), Tancrad SRL (cu o cifră de afaceri de 70,14 mil. euro și o cotă de piață de 2,74%) și Strac Grup SRL (cu o cifră de afaceri de 68,39 mil. euro în 2014 și o cotă de piață de 2,67%).

Experții OCDE au făcut și o serie de recomandări pentru acest domeniu, în primul rând, fiind menționată creșterea numărului de participanți la licitațiile publice care ar duce la scăderea prețului și la o economie de 418 milioane de euro.

”Am analizat cum se schimbă prețul dacă am avea mai multe oferte. Am descoperit că dacă ar fi mai multe oferte la o licitație, prețurile ar scădea. Dacă e mai multă competiție, prețurile scad. Putem spune că analizând 50 de licitații din domeniul construcțiilor, timp de doi ani, că dacă ai cel puțin încă o ofertă acceptată prețurile scad cu 4,4%, dacă mai ai două, prețurile scad cu aproximativ 8%. Dacă ar fi mai multe oferte acceptate la licitații, ar fi economii importante, de circa 420 de milioane de euro”, a spus Michael Saller, lider de proiect și senior expert în cadrul Diviziei de Concurență a OCDE.

Borc: Numai prin debirocratizare, simplificare masivă, deschidere către mediul concurențial vom putea să atragem investiții CITEȘTE ȘI Borc: Numai prin debirocratizare, simplificare masivă, deschidere către mediul concurențial vom putea să atragem investiții

Saller a menționat și legislația învechită care ar trebui adusă la zi. De pildă, există o prevedere care spune că școlile profesionale nu pot fi construite decât în limita a 1.000 de metri de zonele de locuințe sau că centrele de asistență medicală pentru bolile cronice trebuie amplasate în afara zonelor urbane, indiferent de tipul de boală. ”Nimeni nu poate explica acest lucru. Probabil au rămas din vremea comunismului”, a mai spus Saller.

Tot în domeniul construcțiilor, experții OCDE au mai identificat prevederi care acordă excepții de la legislația privind achizițiile, cum ar fi faptul că nu este necesară o procedură de licitație pentru concesionarea de terenuri dezvoltatorilor care construiesc case pentru tineri cu vârsta sub 35 de ani. OCDE recomandă eliminarea unor astfel de excepții și aplicarea procedurii de licitație obișuinte.

O altă sugestie făcută de specialiștii organizației internaționale este și eliminarea prețului maxim pentru nisipuri și pietrișuri, care ar putea conduce la efecte orizontale pentru producători, aceștia aliniindu-se la prețul maxim.

”În România, în continuare, la 26 de ani de la Revoluție, prețul petru nisipuri și pietrișuri este reglementat de stat (...) Să reglementezi prețul la nisip și la pietriș într-o țară în care ai nisip și pietriș peste tot, deci în care nu se poate pune problema de risc al unui monopol, să vină OCDE să ne spună 25 de ani mai târziu cât timp pierdem cu acest lucru, pentru asta eu nu pot să le fiu decât recunoscător”, a spus vicepremierul și ministrul Economiei, Costin Borc, care a fost între 2002 și 2006 director general al companiei Lafarge Agregate Betoane SA.

Raportul realizat de OCDE cuprinde 152 de recomandări pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare în trei sectoare cheie pentru economia autohtonă: procesarea produselor agro-alimentare, transportul de mărfuri (terestru și naval) și construcțiile. Cele trei domenii cheie reprezintă 12% din PIB și circa 401.000 locuri de muncă, ceea ce înseamnă 10% din totalul forței de muncă. Implementarea recomandărilor OCDE ar putea aduce o economie de aproximativ 434 milioane de euro pe an, respectiv 0,27% din PIB.

viewscnt
Afla mai multe despre
ocde
raport
sectorul constructiilor
autostrazi
cai ferate
romania