Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, spune că proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov urmează să fie făcut în parteneriat public-privat și întrebat dacă va fi realizat de o companie din China, cum a anunțat în exclusivitate Profit.ro, afirmă: "Nu știu, așa am auzit și eu...".
Răzvan Cuc a fost întrebat, miercuri seara, la Digi 24, despre autostrada Ploiești-Brașov, dacă va fi construită în parteneriat public-privat și cât va fi taxa de autostradă.
"Asta am spus. Nu pot să vă spun detalii, asta vă poate spune domnul Ghizdeanu, de la prognoză, că dânsul a lucrat la acest proiect, n-am lucrat noi. Noi, de la Ministerul Transporturilor, i-am asigurat suportul din punct de vedere tehnic, adică i-am pus toată documentația tehnică la dispoziție", a spus ministrul, relatează news.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Întrebat dacă proiectul va fi derulat cu o companie din China, Cuc a răspuns: "Nu știu, așa am auzit și eu, n-am discutat cu dânsul".
Ulterior, el a menționat însă că "este un consorțiu, o companie din China în asociere cu o altă companie".
Negocierea va viza clauzele contractului de parteneriat public-privat.
China Communications Construction Company (CCCC) este unul dintre cei mai mari constructori la nivel mondial, cu afaceri de aproape 80 de miliarde de dolari și peste 160.000 de angajați. CCCC ocupă locul 91 în lista primelor 500 de companii la nivel internațional, Fortune Global 500.
CCCC a fost implicat în diferite proiecte, printre care și cel mai lung pod din lume, Danyang–Kunshan Grand Bridge, cu o lungime de 164,8 kilometri, situat în delta fluviului Yangtze și care face legătura între orașele Beijing și Shanghai. Podul a costat 8,5 miliarde de dolari.
Makyol este un important constructor din Turcia, implicat în proiecte de infrastructură precum metroul din Istanbul, autostrăzi (Blacksea Coastel Road), tunele, poduri, porturi și aeroporturi.
Pentru acest contract, la prima etapă a licitației, au fost mai mulți constructori interesați.
Proiectul prevede, pentru sectorul Ploiești - Brașov (Cristian), importante lucrări de artă, între care 14 viaducte și 33 poduri cu o lungime totală de aproximativ 3 kilometri, precum și 2,6 kilometri de tuneluri cu galerie dublă, reprezentând una dintre provocările inginerești cele mai complexe. Totodată, sunt incluse noduri rutiere, drumuri de acces la autostradă, precum și asigurarea continuității drumurilor existente pe care autostrada le-ar putea întrerupe, relocarea variatei rețele de utilități pe care autostrada o afectează, lucrări hidrotehnice și de atenuare a impactului asupra mediului.
Costurile de construcție acoperă nu doar suprafața de rulare, respectiv partea văzută a autostrăzii, ci și numeroase alte lucrări care fac ca această suprafață de rulare să se ridice la un înalt nivel de calitate. Este vorba de lucrări importante de terasamente precum și de consolidare a versanților datorate profilului geologic și geotehnic al zonei străbătute de autostradă, lucrări a căror stabilitate este direct influențată de executarea unui sistem vast și judicios gândit și realizat de preluare și îndepartare a apelor meteorice sau de infiltrație.
În plus, există o varietate de alte lucrări specifice unui proiect de autostradă, cum ar fi sistemul de monitorizare a traficului, marcaj și semnalizare rutieră, sistemul de apel în regim de urgență, sistemul ITS (IntelligentTrafficSystem), sistemul de taxare, centrele de întreținere, spațiile de servicii și de parcare. Prin realizarea autostrăzii, obiectiv inclus în Master Planul de Transport, se realizează legătura dintre București și Brașov, unul dintre cele mai importante municipii ale României, atât din punct de vedere economic, cât și turistic, prin conexiunea cu autostrada București-Ploiești deja finalizată”, se arată în documentul licitației.
Aceeași sursă face referire clară și la taxare, indicând că acei constructori care, printre altele, propun un REGIM TAXARE inferior celui din studiul de fundamentare vor primi mai multe puncte la evaluarea ofertei.
Potrivit studiului de fundamentare - se mai arată în document - investiția va fi finanțată în proporție de maximum 25% de stat, iar restul va fi acoperit financiar de partenerul privat. Inclusiv pe acest considerent, constructorii vor trebui să demonstreze că cifra lor de afaceri medie anuală pe ultimii 3 ani a fost de minimum 1,36 miliarde euro și că a executat în ultimii 10 ani lucrări similare în aceeași valoare minimă.
Contractul va fi atribuit prin procedură competitivă cu negociere.
Profit.ro a anunțat în luna august că autostrada pregătită spre Brașov ar urma să fie exploatată în regim de autostradă cu taxă, astfel încât să fie amortizată la nivel de costuri, taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism la 100 kilometri parcurși urmând să fie 6,3 euro fără TVA și putând fi indexată la data de 1 martie a fiecărui an cu rata de creștere a salariului mediu net din anul anterior . Nivelul tarifului perceput va fi stabilit în funcție de distanța parcursă de vehicul.
Acest plan a fost confirmat și prin documentul oficial pregătit să fie înmânat constructorilor și care poate fi văzut AICI.
"Pentru un vehicul din categoria LGV se plătește, pentru fiecare 100 km autostradă, 8,82 euro fără tva, iar pentru un HGV și un Bus se plătește 12,6 euro fără TVA", se mai arată în document.
Studiul mai precizează că, pentru sectorul deja aflat în exploatare dintre București și Ploiești, operatorul privat va putea încasa taxe imediat cum va instala sistemul de taxare, începând cu anul viitor, când este estimată încheierea contractului.
Astfel, din calculele prezentate, din taxă cei 62 de kilometri ai autostrăzii București - Ploiești ar putea aduce circa 18 milioane de euro minim în 2019, peste 23 de milioane de euro minimum în 2025 și peste 28 de milioane de euro minimum în 2030.
Pentru sectorul Comarnic – Predeal vor fi instalate sisteme de taxare la Câmpina, Comarnic, Sinaia-Bușteni și Predeal.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat că durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, iar costul estimat al proiectului se ridică la 1,36 miliarde euro.
În condițiile în care durata de proiectare și execuție va fi de maximum 4 ani, cu începere din 2019, constructorul va primi bonificații din partea statului dacă lucrările de execuție sunt finalizate în avans, urmând a fi penalizat pentru eventuale întârzieri.
Conform purtătorului de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, bonificația acordată pentru terminarea înainte de termen a lucărilor va fi de 100 milioane de euro/ an și va fi calculată în funcție de perioada de finalizare anticipată a proiectului. Penalitățile vor fi în sumă egală, de 100 milioane euro, urmând a fi calculate în funcție de durata întârzierii.
”În situația devansării lucrărilor perioadei de 48 luni aferentă lucrărilor de proiectare și execuție, partenerul privat va primi din partea partenerului public o primă de succes echivalentă cu ponderea într-un an a perioadei de devansare, valoarea totală a primei de succes fiind de 100 milioane euro/ an. În situația întârzierii finalizării perioadei de proiectare și execuție, partenerul privat va plăti partenerului public o amendă corespunzătoare ponderii în an a perioadei de întârziere, amenda anuală fiind de 100 milioane euro”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu.
Durata de operare a autostrăzii pentru investitorul privat va fi de 20 ani, iar costurile estimate ale proiectului se ridică la aproximativ 1,36 miliarde euro.
Așa cum este prevăzut în legislație, partenerul public va contribui cu 25%, iar partenerul privat cu 75% din costul investiției și costurile de întreținere și operare.
Anterior, Profit.ro a anunțat că Guvernul și Banca Europeană de Investiții (BEI) poartă discuții cu privire la începerea unui proiect pilot de infrastructură în regim de parteneriat public-privat, după ce autostrada Comarnic-Brașov nu a putut fi construită în acest mod. BEI a acordat în 2017 României finanțări record în valoare de aproape 1,9 miliarde euro, iar ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, s-a angajat, într-o discuție cu vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, ca autoritățile să nu mai prelungească acordurile de finanțare cu banca, cum s-a întâmplat în trecut.
Anunțul privind discuții privind un proiect pilot în regim de parteneriat public-privat a fost făcut în urma unei întrevederii a delegației guvernamentale conduse de vicepremierul Viorel Ștefan cu vicepreședintele BEI Andrew McDowell.
În acest context, vicepreședintele BEI a arătat că un proiect complex precum autostrada Comarnic-Brașov nu a fost cea mai potrivită alegere pentru un parteneriat public-privat.
”Comarnic-Brașov este un proiect complex, în termeni de parteneriat public-privat poate că nu a fost bine să fie primul dezvoltat astfel. Pentru reputația României, ca țară favorabilă parteneriatului public-privat, poate e mai bine să începem cu ceva mai ușor și, în acest mod, să creștem reputația României pentru a atrage investiții de acest fel. Din acest motiv, discutăm ce proiect ar putea fi dezvoltat în parteneriat public-privat”, a declarat vicepreședintele BEI.
În decembrie 2015, Guvernul a decis că proiectul austostrăzii Comarnic-Brașov nu va mai fi realizat în parteneriat public-privat, după ce a eșuat concesiunea Vinci-Aktor-Comarnic.
