Suntem în Seul, într-o sală de evenimente de mari dimensiuni a unui hotel de patru stele. Șefii Renault - în frunte cu Fabrice Cambolive, CEO al mărcii franceze și director de creștere pentru întreg grupul Renault, și Laurens van den Acker, vicepreșdinte pentru design - răspund întrebărilor jurnaliștilor sud-coreeni, extrem de numeroși, și celor din Europa, veniți special pentru acest moment.
Prezența managerilor Renault la mii de kilometri de Paris este motivată de lansarea locală a celui mai nou model al mărcii franceze, Filante, unul dintre cel mai tehnologizate automobile Renault din istoria mărcii.
Evenimentul a fost inclus în programul Renault Tech World Tour, o acțiune a constructorului francez de automobile de mediatizare a celor mai avansate facilități de cercetare, dezvoltare și producție pe care compania le are în toată lumea. Turul a început în Franța, la celebrul Technocentre, iar acum a ajuns în Seul și Busan, locul în care Renault și-a dezvoltat una dintre cele mai eficiente unități de producție din rețeaua globală.
Multă lume se întreabă „ce-a căutat Renault în Coreea?”, iar răspunsul se află undeva în vechile strategii ale grupului francez de extindere a vânzărilor internaționale.
Renault International Plan
Renault este prezentă în acest moment în peste 80 de țări din afara Europei. E o amprentă mare, care reușește să se apropie de un echilibru între piața de origine, cea europeană, și restul lumii: astăzi 40% din vânzările Renault sunt generate de piețele non-europene.
În total, compania franceză are 35.000 de angajați și peste 2.000 de puncte de vânzare și service în aceste țări, dintr-un total de circa 63.000 de angajați la nivel global.
Noul plan de expansiune, intitulat International Game Plan 2027, a fost noua „foaie de parcurs”, scrisă de Luca de Meo și de echipa condusă de Fabrice Cambolive, și este pusă în aplicare în acest moment.
În total, planul are bugetate investiții de 3 miliarde de euro, în cinci centre strategice: America Latină, Maroc, Turcia, India și Coreea de Sud.
„Când ne uităm la strategia noastră pentru viitor, pentru mine sunt 3 puncte principale. Primul este această capacitate de a face parteneriate. Desigur, GD este un exemplu bun, dar aș spune ce am făcut, de exemplu, cu Ford în Europa. Al doilea punct este că, după ce am mers spre vest cu America Latină, noul nostru focus este Asia și țările Indiei, ceea ce pentru mine este un factor decisiv și în capacitatea noastră de a fi globali.
Iar ultimul punct este accelerarea electrificării, și prin sistemul hibrid, care este o prioritate majoră”, a explicat Fabrice Cambolive principalele repere ale planului său.
Coreea de Sud, care acum 3 – 4 ani părea lipsită de perspective, și-a regăsit un loc perfect în planul Renault. Strategia grupului a stabilit că aici vor fi construite vehicule premium, cu design și tehnologie avansată.
Parteneriatul cu Geely a fost punctul de plecare perfect, pentru că, în schimbul unui pachet de acțiuni reprezentând 34% din unitatea de producție coreeană, chinezii au venit cu o parte din tehnologia proprie, peste care Renault a adăugat propriile elemente: design, experiență industrială, cercetare și dezvoltare, plus propriile tehnologii și software.
Ce se întâmplă pe celelalte piețe internaționale strategice: în America Latină: planurile prevăd lansarea de SUV-uri și mașini compacte, cu producție locală în Curitiba, Brazilia. Mașinile se vor baza, la fel ca și pe celelalte piețe, pe două platforme. Una este cea pe care sunt produse mașinile Dacia, adică CMF-B, mașini compacte. Cealaltă este platforma CMA, de la Geely, regăsită pe Grand Koleos și pe noul Filante, pentru mașini de segment D și E.
În Maroc și Turcia, activitățile principale vor fi cele de logistică și producție. Aici, fabricile asamblează din plin modelele Dacia sau derivate din ele. Este vorba despre Sandero, Kardian, Duster, Boreal și altele care vor mai veni.
În India, structura industrială este mult mai complexă, pentru că Renault a cumpărat integral pachetul de acțiuni Nissan și acum controlează atât centrul de dezvoltare, cât și fabrica din Chennai. Aici vor fi dezvoltate și produse modele ale familiei CMF-B pentru piața locală și pentru alte piețe din regiune.
În total, planul prevede lansarea a opt modele noi, dintre care până acum au fost lansate doar 5: Kardian, Duster, Boreal, Grand Koleos și Filante. Urmează alte trei noutăți, inclusiv un pickup.
Contextul auto coreean – lupta cu dominația Hyundai - Kia
Coreea de Sud nu este doar una dintre cele mai prospere țări din lume, având o industrie foarte puternică, dar este și una dintre puținele țări extrem de polarizate pe piața auto. Cel mai vândut segment este D, explicația fiind dată de veniturile ridicate ale populației.
Din acest motiv, cine vrea să reușească aici, trebuie să performeze pe acest segment al mașinilor scumpe.
Practic, în Corea de Sud, grupul Hyundai – Kia ocupă peste 70% din piață, iar restul de 30% este împărțit de ceilalți, între care Mercedes și BMW au poziții extrem de bune. În aceste condiții, faptul că Renault a reușit să se mențină ca al treilea producător auto al Coreei este remarcabil. Mai mult, titlul de Mașina Anului în Coreea de Sud câștigat în 2025 de Grand Koleos a dat un semnal important pentru clienți.
În plus, reprezentanții Renault spun că studiile de piață au relevat o realitate încurajatoare: peste 25% din proprietarii unui automobil Hyundai – Kia sunt dispuși să-și schimbe marca de mașină, dacă găsesc ceva pe placul lor.
Cu noul Filante, așteptările sunt extrem de ridicate, iar semnalele venite din partea clienților dau speranțe foarte mari celor de la Renault.
„Renault Filante reprezintă tot ce e mai bun din ceea ce pot realiza împreună grupul Renault și Renault Koreea. Combină ADN-ul global al Renault în design și inovație cu excelența tehnică a Renault Koreea, fiind susținut de capacitățile avansate ale industriei auto coreene”, a explicat Nicolas Paris, cel care conduce activitățile Renault Korea
Un complex industrial de amploare
Principalele arme ale Renault în Coreea sunt centrul de inginerie RTK (Renault Technology Koreea) în Seul și fabrica Renault Busan, unde sunt produse mașinile. RTK este vital pentru dezvoltarea de modele locale, iar nivelul de performanță pe care l-am putut vedea este cel puțin la același nivel cu cel din Europa. Aici sunt dezvoltate software-ul și sistemele electronice, motoare, caroserii și platforme, dar tot aici se face și validarea și omologarea vehiculelor.
Am vorbit cu Sung-Kyu Choi, șeful centrului de inginerie RTK. Lucrează în companie încă de când aparținea Samsung. A fost pe rând șeful Quality Planning și Market Quality Information and Technology. Este convins că mașinile pe care le face sunt cel puțin la același nivel cu cele ale competitorilor.
„RTK este pionier în următoarea eră a mobilității prin design de ultimă generație, electrificare avansată și software inteligent, livrând vehicule hibride și electrice premium care îndeplinesc cele mai înalte așteptări ale clienților în parteneriat cu Geely”. Conduce RTK din 2022, fiind responsabil de dezvoltarea lui Grand Koleos.
Pe zona de software, provocarea a fost extrem de mare pentru Renault, pentru că obiceiurile de consum ale coreenilor sunt complet diferite față de Europa sau SUA. Cel mai utilizat motor de căutare, de exemplu, nu este Google, ci Naver. Iar cea mai utilizată aplicație de navigație nu este Google Maps, ci T-MAP. Google Maps are doar 5% din piață, aici, iar Google Search reușește să fie prezent pe 40% din terminale.
De aceea, Renault n-a putut să-și folosească experiența cu Google din Europa, ci a dezvoltat noi parteneriate cu producătorii locali de software. Naver, T-Map sau Valeo sunt cei mai importanți, dar mai sunt și alții. Printre inovațiile propuse pe noile mașini Renault se numără sistemul de in-car gaming, care permite pasagerului dreapta să se joace în timpul mersului, pe propriul ecran de pe bord.
Pe zona de dezvoltare a vehicului, RTK a trecut de la vechile mașini Nissan și, apoi, Renault, la colaborarea cu Geely, care a însemnat dezvoltări noi. Pentru primele două modele ale parteneriatului cu Geely, RTK a dezvoltat caroseria superioară (90%), la interior console și scaune, precum și toate componentele care acoperă suprafețele habitaclului, iar la platformă 58%. E un procent însemnat care arată că Renault chiar a muncit la noile mașini. Același lucru s-a întâmplat și la motoare (furnizate de Horse) și la sistemele electrice (baterii, software, module). De asemenea, RTK este responsabil de testele de siguranță, testele sistemelor de climă, protecția electromagnetică.
Unul dintre primele rezultate care au confirmat că RTK face bine ceea ce face a fost testul de siguranță KNCAP, care a acordat 5 stele lui Grand Koleos, acesta fiind urmat de patru titluri „Car of The Year” primite din partea publicațiilor auto (din Coreea de Sud și America Latină, unde este exportat de asemenea).
Renault și-a permis apoi să facă o comparație cu Filante, iar surpriza n-a întârziat să apară: toate scorurile de performanță sunt peste cele ale lui Grand Koleos sau cel mult la egalitate. De aceea, este așteptat un scor la fel de mare pentru al doilea model rezultat din colaborarea cu Geely.
În total, Aurora Project presupune trei modele în trei ani, dezvoltate și produse în Coreea de Sud, cu ajutorul Geely. Renault a subliniat și cei trei piloni pe care se bazează la aceste modele, pentru a fi cu adevărat mașini Renault: un design „care vorbește”, electrificare care dă energie și tehnologie care servește.
Renault Busan
Al doilea pilon al Renault în Coreea de Sud este Busan, orașul de pe malul mării unde sunt fabricate astăzi nu doar Arkana, Grand Koleos și Filante, ci și Polestar 4. Modelul electric al mărcii din portofoliul Geely este primul produs al grupului chinez care a intrat în producție în Busan ca urmare a parteneriatului cu Renault și a adus o premieră pentru fabrică. Este prima mașină electrică fabricată aici, în urma investițiilor realizate în ultimii ani, care au permis ca pe aceeași linie să fie asamblate atât mașini cu combustie sau hibride, cât și mașini electrice, fiind și singura astfel de uzină din rețeaua globală a Renault.
Uzina Renault din Busan este cel mai mare hub industrial din Asia, chiar dacă ai fi tentat să crezi că giganții Hyundai sau Samsung ar putea ocupa acest loc. În plus, este cea mai mare companie exportatoare din Busan, în condițiile în care orașul este al doilea cel mai mare din țară.
A fost construită în 1997 de Samsung și a fost cumpărată de Renault în anul 2000. Din 2022, numele fostei Samsung Motor s-a schimbat în Renault Korea.
Primele informații vin de la Haejin Lee, în prezent consultant industrial al companiei, dar a condus uzina din Busan timp de șase ani, până când a ieșit la pensie în 2025. Cunoaște fiecare operațiune și s-a ocupat direct de implementarea noilor platforme și modele.
„Putem produce mașini de pe patru platforme diferite și până la opt mașini diferite. Avem în acest moment o capacitate de 420 de mașini pe zi, respectiv 55 de mașini pe oră”, ne explică Haejin Lee.
Dar ce impresionează cel mai mult la uzina Renault din Busan este gradul foarte mare de automatizare. Practic, secții întregi din uzină funcționează fără intervenția directă a unui om, care se mulțumește doar să monitorizeze. Nu mai puțin de 21 de operații de producție sunt complet automate, iar 18 sunt semi-automate.
Pe lângă roboții din zona de asamblare, o noutate este reprezentată și de roboții autonomi de la logistică. Aceștia sunt inteligenți, nu au trasee prestabilite, ca generațiile anterioare, ci se folosesc de senzorii lidar și radar pentru a transporta încărcături de mare capacitate în interiorul uzinei și înlocuiesc în mare măsură vechile motostivuitoare, operate de oameni și cu un nivel ridicat de pericol.
De altfel, unul dintre proiectele de cercetare cu un puternic impact în activitatea uzinei este tot în automatizare. Inginerii au dezvoltate prototipul unui sistem de control de la distanță, care permite ca un operator să poată conduce un vehicul în situații dificile, în care șoferul nu mai are posibilitatea controlului. Prima aplicație a acestei tehnologii va fi folosită pentru serviciile de parcare a mașinilor care sunt fabricate și care au nevoie de zeci de șoferi, astăzi, pentru a fi duse în spațiile special amenajate.
Ținta – zero defecte
Din punct de vedere al calității, pentru a atinge performanța de zero defecte în ultimii ani, un complicat sistem de supraveghere a fost pus în funcțiune: 403 puncte de control video cu AI în zonele critice, 65 CCTV pentru trasabilitate în timp real, sistem management al calității pentru componente, stații de lucru cu 303 tablete, inspecție bazată pe AI la nivelul interiorului motoarelor, caroseriei și ușilor, diagnoză automată, configurare ECU și verificări de cablaje.
Pentru o mai bună reprezentare, să amintim că uzina are peste 800 de roboți și doar 1.700 de angajați, la o capacitate actuală de circa 100.000 de vehicule anual și una maximă de 300.000 de vehicule anual.
Fabrica a realizat 4,3% din exporturile Coreei în ultimii 10 ani, are 165 de furnizori locali, cu o localizare de 70% în perimetrul orașului. Șefii uzinei spun susține 30.000 de locuri de muncă directe și indirecte, fiind cel mai mare angajator în Busan. Mașinile produse aici ajung în peste 120 de țări ale lumii. În total, 962 de companii din toată lumea livrează componente uzinei din Busan, între aceștia numărându-se și 33 de furnizori din România, dintr-un total de 300 de furnizori europeni. China contribuie la producție cu 439 de furnizori de componente.
Vârful de producție al uzinei Renault din Busan a fost în 2010, când aici erau asamblate doar automobile bazate pe platforme Renault. Ulterior, după o perioadă de scădere a producției, în 2017 capacitatea s-a apropiat din nou de acest vârf, la 264.000, aceasta fiind și perioada în care a fost asamblat modelul Nissan Rogue, destinat pieței din SUA. Odată cu intrarea în era Geely, producția a rămas la o capacitate medie de 100.000 vehicule anual, care este considerată una optimă pentru segmentele D și E pe care s-a concentrat compania în această țară. Cele mai multe modele produse simultan au fost 7, în perioada 2015 – 2019, perioada Nissan.
Uzina este în top la nivelul grupului Renault, din punct de vedere al indicatorilor privind calitatea, sistemele de evaluare fiind unele foarte stricte și atent monitorizate.
Coreea de Sud, o forță economică
O națiune disciplinată, care muncește atât cât i se cere. Acesta este secretul succesului din Coreea de Sud, care a ajuns în poziția de a patra cea mai mare economie din Asia și a 13-a din lume. Capitala Seul este citată frecvent pentru siguranța locuitorilor, pentru transportul în comun și pentru sistemele de sănătate. Există unele surse care spun că disponibilitatea sistemului de sănătate coreean este cea mai bună din lume, ca acoperire și calitate, deopotrivă.
Complexa rețea de autostrăzi, giganticele complexuri de locuințe amplasate în jurul orașelor sau în golfurile puternic luminate, se alătură nenumăraților zgârie-nori pe care stau întinse sute de metri pătrați de firme luminoase. Tehnologia este prezentă peste tot, mai ales sub forma aparatelor automatizate în magazine și restaurante, unde poți să-ți comanzi meniul pe tabletele electronice de la marginea mesei.
Renault nu a pierdut timpul nici aici, pentru că și-a creat unul dintre cele mai inovatoare showroom-uri din Seoul. În cartierul Gagnam, cunoscut pentru numărul mare de magazine de fashion și high-tech, centrul Renault poate fi accesat 24/24, doar pe baza unui cod pe care clientul îl primește odată cu programarea. Intrat în showroom, el poate admira mașinile, poate cere informații detaliate de pe panourile electronice și poate inclusiv să-și comande mașina de pe aceleași terminale special create.
Busan, al doilea oraș ca mărime al Coreei, este totodată al șaselea cel mai aglomerat port din lume, cu un volum de peste 24 milioane containere anual. Este un hub-cheie pentru rutele maritime ale Arcticului de Nord.
Dincolo de zona sa industrială, latura turistică este extrem de dezvoltată. Zona plajei urbane Haeundae este vizitată anual de milioane de turiști din toate țările, având o lungime de 1,5 kilometri, de-a lungul cărora se întinde hoteluri, clădiri de birouri, sute de restaurante și spații de distracție.
