Curtea de Conturi a României a desfășurat, în perioada 28 februarie – 8 decembrie 2023, o misiune de audit al performanței cu tema „Performanța administrării infrastructurii porturare și a conectivității Portului Constanța la infrastructura națională de transport rutier și feroviar”, arată documentul trimis de Biroul permanent al Camerei Deputaților, spre informare, comisiei de industrii și comisiei pentru transporturi.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Astfel, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT) și-a îndeplinit parția obiectivele și atribuțiile privind administrarea infrastructurii portuare din Portul Constanța, arată concluzia generală a Curții de Conturi, în urma acestui audit. „Performanța activității portuare a fost afectată semnificativ de acțiunea/inacțiunea instituțiilor statului cu atribuții în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum și în administrarea infrastructurii rutiere șı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producție și consum”, mai arată raportul Curții de Conturi.
„Misiunea de audit a vizat perioada 2016 - 2022 și s-a desfășurat la principalele instituții ale statului cu atribuții în domeniul administrării și gestionării infrastructurii portuare, rutiere și feroviare care asigură conexiunea Portului Constanța cu regiunile deservite, respectiv: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI), Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (CNAPM CT), Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. (CN CFR) și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR). Obiectivul principal al misiunii de audit a fost acela de a evalua performanța administrării infrastructurii portuare a Portului Constanța de către CNAPM CT, aflată sub autoritatea MTI. De asemenea, a fost evaluată eficacitatea demersurilor MTI, CNAIR și CN CFR pentru realizarea unei infrastructuri de transport de calitate, care să asigure conexiunea optimă a Portului la zonele economice deservite”, arată documentul Curții de Conturi trimis Biroului permanent al Camerei Deputaților care l-a direcționat, spre informare, Comisei de industrii și Comisiei pentru transporturi, scrie News.ro.
„Concluzia generală care s-a desprins în urma efectuării misiunii de audit a fost aceea că CNAPM CT și-a asumat și îndeplinit parțial obiectivele, atribuțiile și responsabilitățile stabilite legal referitoare la activitatea de administrare a infrastructurii portuare din Portul Constanța. Performanța activității portuare a fost afectată semnificativ de acțiunea/inacțiunea instituțiilor statului cu atribuții în gestionarea sistemului de transport în Romania, precum și în administrarea infrastructurii rutiere șı feroviare care asigură conexiunea portului cu principalele centre de producție și consum”, mai spune documentul.
De asemenea, Curtea de Conturi a sesizat o serie de deficiențe care au afectat performanța Portului Constanța.
„În perioada auditată, Portul Constanța s-a situat în topul primelor 20 de porturi europene din punct de vedere al cantității totale de mărfuri manipulate. Există însă o serie de deficiențe care au afectat performanța acestuia, dintre care menționăm:
- lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a transporturilor navale, care să asigure integrarea optimă a transportului naval cu alte moduri de transport;
- utilizarea ineficientă a unor active aflate în administrare: subutilizarea terminalului de pasageri, existența unor terenuri nesistematizate și neincluse în circuitul economic;
- subutilizarea capacității de operare a Portului Constanța, generată de insuficiența investițiilor pentru modernizarea și reabilitarea infrastructurii portuare existente, dar și a infrastructurii rutiere și feroviare care asigură conexiunea portului cu regiunile continentale deservite;
- întârzierile în domeniul digitalizării, care îngreunează atât activitatea companiei, cât și a operatorilor portuari care își desfășoară activitatea în Portul Constanța”, mai indică documentul Curții de Conturi.
Instituția are și câteva recomandări pentru eliminarea deficiențelor, diminuarea riscurilor și a punctelor slabe constatate precum:
„- finalizarea de către MTI a demersurilor privind elaborarea strategiei de dezvoltare a transporturilor navale în România, cuprinzând obiective și ținte clare, care să sprijine integrarea transportului naval cu alte moduri de transport;
- întreprinderea de către CNAPM CT a demersurilor necesare și adecvate pentru creșterea cotei de piață a Portului Constanța la nivel regional, valorificarea eficientă a tuturor activelor aflate în administrare, creșterea gradului de realizare a programelor de investiții în infrastructura portuară, în vederea modernizării și dezvoltării capacităților portuare și adaptării la cerințele pieței, implementarea unor sisteme informatice adaptate nevoilor companiei, care să asigure eficientizarea proceselor de afaceri și alinierea la cerințele comunitare privind
- infrastructura portuară la porturile maritime aflate pe rețeaua centrală TEN-T;
- realizarea de către CNAIR și CN CFR a elementelor de infrastructură aferente rețelei rutiere și feroviare TEN-T de pe teritoriul României, în vederea îmbunătățirii conexiunilor rutiere și feroviare care leagă Portul Constanța de principalele centre de producție și consum și integrării acestuia în rute de transport eficiente și rapide”, conform sursei citate.
