Reprezentanții industriei auto din Europa susțin elaborarea unei strategii „solide” care să consolideze industria europeană și să-i reducă dependența de alte țări. Asociația de profil a companiilor auto din Europa spune de asemenea că este o nevoie urgentă să fie construit un lanț valoric integrat pentru baterii, care să contribuie la „suveranitatea tehnologică”.
Din acest motiv, proiectul de regulament intitulat Industrial Accelerator Act este considerat un potențial „instrument puternic de competitivitate”, dar în acest moment asociația susține că acesta trebuie „să fie ancorat în realitățile lanțului valoric” și are nevoie de o modalitate de calcul mai flexibilă.
IAA încearcă să limiteze acordarea de subvenții europene la vehiculele care sunt produse în procent de 70% în Europa, dar modalitățile de calculare a procentului sunt neclare. De asemenea, este neclar dacă unele țări din afara UE, cum este Marea Britanie sau Turcia, ar putea fi acceptate sub umbrela acestor prevederi.
Asociația spune că mai multe definiții critice lipsesc din proiect, inclusiv metodologia pentru definirea oțelului cu conținut scăzut de carbon și a aluminiului. De asemenea, referirile la asamblarea vehiculelor în cadrul Uniunii Europene nu stabilesc dacă înseamnă UE-27 în toate cazurile prevăzute. „Fără aceste clarificări, nici colegislatorii, nici industria nu pot evalua fezabilitatea respectării pragurilor propuse”, susține ACEA, care mai spune că „acestea nu sunt detalii tehnice minore, ci elemente esențiale ale propunerii. Acestea ar trebui discutate și convenite înainte de adoptarea IAA”.
De altfel, asociația precizează că membrii săi, companii auto cu activități în Europa, „au opinii diferite cu privire la aria de aplicare geografică a IAA”.
În același timp, ACEA mai explică și faptul că implementarea IAA va crește costurile de fabricație a vehiculelor și, prin urmare, va duce la prețuri mai mari. Propune oferirea de stimulente pentru a compensa costurile localizării, cum ar fi, de exemplu, extinderea super-creditelor la toate mașinile și autoutilitarele electrice cu baterii „fabricate în UE”. De asemenea, asociația spune că ar trebui puse la dispoziție scheme de sprijin financiar direct pentru entitățile publice, cum ar fi municipalitățile, pentru a compensa costurile suplimentare asociate cu achiziționarea de camioane și autobuze „fabricate în UE”.
De asemenea, atrage atenția pericolului de transformare a legislației privind accelerarea industrială într-o lege administrativă industrială. „Povara creării de noi procese pentru raportarea originii a mii de componente de la o multitudine de furnizori din întreaga lume va fi semnificativă”. Propune o metodă de conformare ușor de auditat, cu raportări cât mai simple.
Nu în ultimul rând, criticile făcute de ACEA atrag atenția asupra faptului că propunerea nu reflectă suficient realitățile specifice ale camioanelor, autobuzelor și vehiculelor mai lungi. În plus, rolul securității cibernetice pentru vehiculele care furnizează servicii publice nu este abordat în mod adecvat.
Constructorii auto au anunțat că vor face în continuare propuneri și observații pe marginea proiectului până la aprobarea acestuia.
Guvernul României, prin Ministerul Mediului, vrea să aplice spiritul acestui proiect european în ediția 2026 a Programului Rabla, după cum a anunțat ministrul Diana Buzoianu. Rabla ar urma să permită acordarea de tichete Rabla românilor doar pentru vehicule fabricate sau asamblate în Europa. Ghidul de aplicare nu a fost încă elaborat și nu sunt cunoscute procedurile prin care mașinile ar urma să fie evaluate.
