În 2026, acest semnal este observat în volumele comandate în transporturi, în frecvența expedierilor și în modul în care firmele își gestionează stocurile.
Încetinirea economiei se reflectă în transporturi printr-un număr mai redus de comenzi, volume ajustate mai strict la cererea efectivă și o preocupare mai mare pentru limitarea costurilor și a capitalului blocat în stocuri.
Pentru operatorii din transporturi, semnalele crizei economice apar înainte ca o tendință să fie confirmată complet de indicatorii macroeconomici.
O reducere a comenzilor, o schimbare a greutății medii a unei expediții sau o ajustare a importurilor pot indica rapid că firmele din țară își temperează activitatea.
„Transporturile oferă o imagine foarte apropiată de ceea ce se întâmplă în economie, pentru că vedem imediat cum se schimbă deciziile companiilor.
Atunci când clienții devin mai atenți la volume, la stocuri și la frecvența comenzilor, ajustările apar direct în fluxurile logistice”, spune Cătălina Zamfir, Manager Transport Internațional, Raben România.
Companiile comandă mai prudent și țin mai puțin capital în stocuri
În 2026, firmele își ajustează mai atent aprovizionarea la cererea efectivă. Asta se traduce, în general, printr-un număr mai redus de comenzi și prin volume calibrate mai strict, fără ca modelul să fie identic în toate industriile.
Prudența este vizibilă și în stocuri. Companiile încearcă să evite blocarea banilor în produse pentru care nu au o perspectivă clară de a fi vândute și își ajustează nivelul stocurilor în funcție de ritmul cererii.
Acest lucru este relevant mai ales pentru domenii precum industria alimentară, auto, respectiv DYI și alte activități industriale dependente de aprovizionarea constantă cu materii prime sau componente.
Importurile resimt rapid prudența consumului
Importurile sunt printre primele fluxuri care reflectă o „răcire” a cererii interne, pentru că sunt legate de aprovizionarea companiilor și de consumul din România.
Pe de altă parte, exporturile au o dinamică diferită și depind mai mult de evoluția piețelor europene.
Pentru producătorii români competitivi, accesul la piețele externe rămâne o sursă importantă de volume, chiar și într-un context economic mai dificil.
Piața încetinește, dar nu se oprește
Datele din transporturi arată că nu este vorba, în prezent, despre un gripaj general al economiei, ci despre o reașezare. Unele industrii reduc volumele, în timp ce alte sectoare și regiuni continuă să genereze activitate.
Fiecare producător/distribuitor reanalizează însă potențialul pieței mult mai frecvent decât o făcea anterior, în încercarea de a anticipa ce se va întâmpla mai departe.
Economia României a rămas sub presiune în trimestrul al doilea. Deși este de așteptat o revenire graduală în lunile următoare, începutul slab de an va face foarte dificilă o evitare a unei contracții în 2026, arată economiștii ING Bank. Investițiile au prevenit o recesiune mai profundă, în condițiile în care consumul a rămas slab.
Industria este așteptată să revină abia anul următor, când economia va accelera substanțial. Banca a revizuit în sus și estimarea privind inflația, pe fondul presiunilor persistente.
Economia României a stagnat în trimestrul al doilea față de precedentul. Dinamica anuală s-a ameliorat de la -1,2% în T1 la -0,4% în T2. Pe ansamblul primului semestru, economia s-a contractat cu 0,8%.
„O stagnare trimestrială este totuși un rezultat relativ slab, deși economia pare să fi trecut mai bine decât se anticipa peste multiplele obstacole. Șocul prețurilor la energie, turbulențele politice care au urmat schimbării la nivelul guvernului și incertitudinea geopolitică sporită au reprezentat toate riscuri semnificative pentru activitatea economică”, arată economiștii ING Bank România Valentin Tătaru și Ștefan Posea.
Piața anticipa o contracție de 1,4% în termeni anuali, astfel că scăderea de 0,4% este o surpriză pozitivă față de consensul analiștilor. ING estima un avans trimestrial de 0,1% și o contracție anuală de -1,9%.
„Investițiile publice ridicate au prevenit probabil o recesiune mai profundă, dar, din nou, nu au reușit să compenseze pe deplin cererea internă slabă. Pe partea ofertei, probabil a persistat pe parcursul trimestrului divergența dintre activitatea industrială redusă și reziliența sectorului construcțiilor. Acest tipar a caracterizat economia românească pe parcursul ultimului an și continuă să indice un mediu în care creșterea economică e slabă și inflația e ridicată”, notează economiștii ING.
Salariile continuă să scadă în termeni reali (-6,2% anual în iunie), pe fondul inflației ridicate și al unei rate nominale reduse de creștere (+3,5%). Acest lucru pune presiune pe cererea de consum, arată ING.
Pe de altă parte, creșterea salariului minim cu aproape 7% de la 1 iulie va stabiliza probabil dinamica salarială în lunile următoare și implicit vânzările cu amănuntul, adaugă analiștii băncii olandeze.
Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 5,3% în prima jumătate a anului - acestea au început contracția în august 2025, după majorările accizelor și cotelor TVA.
Industria continuă să sufere
Producția industrială a scăzut cu 3,5% în prima jumătate a anului, continuând contracția multianuală. De la jumătatea lui 2018, indicele producție a scăzut cu 16%, ceea ce reflectă o eroziune de durată, consideră ING. Sectorul manufacturier, care reprezintă 80% din producția industrială, a scăzut cu 4,6% de la începutul anului.
Factorii interni joacă un rol important în declinul din industrie, cred economiștii ING. Producătorii rămân orientați către ramurile cu necesar ridicat de energie și forță de muncă, care sunt mai vulnerabile la creșterea costurilor de producție. Sectorul se mai confruntă și cu probleme structurale, legate de necesarul de modernizare a stocului de capital și lipsa forței de muncă calificate.
Din mediul extern, cererea a rămas slabă, în condițiile în care și industria europeană trece prin ajustări. O creștere a cererii externe, mai ales din Germania, unde cresc cheltuielile de infrastructură și pentru apărare, ar putea ajuta și industria românească, consideră analiștii. ING vede o ameliorare a declinului industriei în a doua jumătate a acestui an, dar o revenire pe plus este însă așteptată abia anul viitor, în condițiile în care în trimestrul al treilea au apărut noi presiuni, venite din seceta care a afectat și producția de energie.
Investițiile din PNRR, finalizarea proiectelor de infrastructură rutieră, livrarea gazelor din proiectul Neptun Deep și noile oportunități legate de cheltuielile pentru apărare și infrastructura strategică vor contribui la revenirea graduală a sectorului industrial.
Economia revine în a doua jumătate a anului, dar insuficient
„Ne așteptăm la o îmbunătățire treptată a condițiilor în a doua jumătate a anului, susținută de redresarea încrederii managerilor întreprinderilor și a consumatorilor și de finalizarea mai multor proiecte mari de infrastructură”, susțin economiștii ING.
Pe de altă parte, această revenire va fi probabil prea mică și prea târzie pentru a preveni contracția economică în acest an, estimată de ING la 0,5%, cu riscuri ca declinul să fie și mai amplu.
În 2027, economia este așteptată să revină pe creștere, cu o estimare de 2,2%.
Inflația rămâne ridicată
Rata inflației a scăzut la 8,2% în iulie, de la 10,4% în iunie, o scădere sub estimările pieței, venită în principal pe fondul unui efect de bază favorabil.
ING consideră inflația mai „încăpățânată” decât era așteptat și consideră că presiunile inflaționiste de bază rămân persistente, deși deficitul de cerere agregată din economie acționează ca un factor dezinflaționist pe termen mediu.
Banca și-a majorat prognoza de inflație pentru finele anului la 6,5%, față de 6% cât estima anterior. De asemenea, Banca Națională a României a crescut prognoza de inflație de la 5,5% la 6,1%, pe fondul efectelor secetei și al creșterii prețului energiei.
Inflația ar urma să scadă la 6,5% în august, tot pe fondul unui efect de bază puternic (ies din baza de raportare creșterile taxelor pe consum din vara anului trecut), după care se va plafona în jurul acestui nivel până în primul trimestru din 2027, estimează ING.
