Platforma avertizează că legislația românească interzice închirierea în aceste imobile.
Cei vizați au 14 zile să demonstreze că apartamentul nu se află în categoria Risc Seismic I, altfel anunțul prin care locuința este oferită spre închiriere dispare de pe platformă, arată Cotidianul.
Profit.ro a relatat recent că aproximativ 74.000 de spații locative din România sunt oferite la acest moment spre închiriere pe termen scurt, prin platforme precum Airbnb, în creștere cu 7,8% de la an la an.
Asociația pentru Turism și Închiriere Proprietăți (ATIP) anunță că Airbnb a început deja oficial procesul de verificare a apartamentelor listate în clădiri încadrate în risc seismic I (RsI). Aceasta este categoria cea mai periculoasă, asociată cu probabilitatea ridicată de prăbușire în cazul unui cutremur major.
Legislație mult mai strictă
Măsura vine în contextul în care legislația românească a devenit mult mai strictă. Legea nr. 212/2022, completată prin Legea nr. 426/2023, interzice în mod expres închirierea spațiilor din clădirile RsI. Nerespectarea prevederilor atrage amenzi de până la 10.000 lei. În plus, introducerea clasei de risc seismic în cartea funciară a făcut ca situația juridică a imobilelor să fie mult mai ușor de verificat.
Airbnb a început să trimită notificări proprietarilor vizați, informându-i că au 14 zile pentru a demonstra că imobilul nu se află în această categorie sau că situația clădirii s-a schimbat între timp. Platforma acceptă documente precum:
-extras de carte funciară actualizat;
-expertiză tehnică realizată de un specialist autorizat;
-documente privind finalizarea lucrărilor de consolidare;
-confirmări oficiale din partea autorităților locale.
Certificatul de clasificare turistică NU este suficient
Un element important subliniat de Airbnb. Certificatul de clasificare turistică NU este suficient, deoarece nu presupune verificarea riscului seismic. Cu alte cuvinte, un apartament poate fi clasificat turistic, dar totuși ilegal de operat dacă se află într-o clădire de Risc Seismic I.
Dacă proprietarul nu răspunde în termenul stabilit sau nu poate furniza documentele necesare, anunțul pus de acesta va fi eliminat automat de pe platformă.
Impactul este major, în special în București, unde numeroase apartamente operate în regim hotelier se află în clădiri vechi, din zonele centrale. Unele astfel de imobile sunt construite înainte de 1940, multe dintre ele deja expertizate și încadrate în RsI.
ATIP recomandă proprietarilor să verifice urgent situația juridică a imobilului și să răspundă în termenul indicat de Airbnb, pentru a evita suspendarea activității.
„Este o măsură care va schimba piața. Legislația este clară, iar platformele încep să o aplice strict”, transmite Elena Georgiana Alexandru, președinta ATIP.
In luna iulie, publicația The Guardian scria că turiștii care vizitează Bucureștiul se cazează în unități ilegale situate în clădiri considerate atât de vulnerabile seismic încât s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur major. Locuințele cu pricina ar fi fost listate pe platformele Airbnb și Booking.com”.
În spațiul public a fost indicat de mai multe ori că în România sunt înregistrate oficial la ANAF peste 18.000 de locuințe pentru închiriere pe platforme precum Airbnb sau Booking, deși numărul total al anunțurilor active de pe piață este estimat la un nivel mai ridicat, incluzând și opțiuni nedeclarate.
Se mai afirma că Bucureștiul deține doar circa 5.000–6.000 de locuințe active pe Airbnb, în principal în zone precum Cișmigiu, Centrul Civic și Centrul Istoric
Datele de acum mai relevă că, la nivel european, oferta de închirieri pe termen scurt a ajuns la 5,4 milioane de unități în mai, în creștere cu 3% față de anul precedent.
Doar Spania și Turcia au înregistrat contracții ale ofertei în rândul destinațiilor cu cel puțin 50.000 de unități în mai.
Oferta Spaniei s-a contractat cu 12,5% față de anul precedent, ajungând la 475.000 de unități, pe fondul presiunii continue de reglementare asupra închirierilor pe termen scurt, deși ADR-ul brut - prețul mediu plătit de oaspete pe noapte, inclusiv taxele și comisioanele platformei – a crescut cu aproape 24% de la an la an în aprilie și mai, înregistrând cel mai mare câștig printre principalele destinații din Europa de Vest.
Turcia a înregistrat cea mai accentuată contracție a ofertei, de 36,7% față de anul precedent în luna mai, coincidând cu implementarea unor cerințe mai stricte de licențiere a închirierilor pe termen scurt în temeiul Legii nr. 7464 din Turcia, care impune acum platformelor să verifice numerele licenței de închiriere turistică pentru fiecare proprietate disponibilă.
În Europa, ADR-ul brut a crescut cu 13,3% față de anul precedent în aprilie și mai, potrivit raportului.
Pentru cele două luni combinate, Polonia (+50,4%) și Ungaria (+43%) au condus creșterea ADR, urmate de Andorra (+30,7%), Grecia (+28,7%), Cipru (+26,4%) și Austria (+25,2%).
Destinațiile premium Monaco, Islanda și Elveția au ocupat pozițiile de top în ceea ce privește prețurile în aprilie și mai, atât în 2025, cât și în 2026, în timp ce destinațiile mai mici din Europa de Est s-au numărat constant printre cele mai accesibile.
Monaco a avut prețuri medii de peste 8 ori mai mari decât Macedonia de Nord, una dintre cele mai accesibile destinații, reflectând fluctuațiile profunde ale prețurilor în diferitele destinații europene de închiriere pe termen scurt și diviziunea persistentă dintre călătoriile de lux și cele la clasa economică.
Schimbările îi vizează inclusiv pe proprietarii care desfășoară activitatea pe persoană fizică, pe CNP, fără PFA sau firmă.
Este vorba despre Regulamentul european 2024/1028, care obligă România să implementeze un sistem de înregistrare cu număr unic pentru unitățile de cazare sau gazde.
Printre altele, România și alte state membre UE trebuie să înființeze și un punct unic de înregistrare digital pentru a primi date despre activitatea gazdelor de la platformele online.
Pe de altă parte, controalele Fiscului pe platformele Airbnb si Booking au scos la iveală sume foarte mari de bani nedeclarați obținuți din închirierea pe aceste platforme.
Porivit datelor Institutului Național de Statistică, apartamentele de închiriat dețin 14% din capacitatea de cazare a țării.
În 2025, România a înregistrat o capacitate totală de cazare de 99,7 milioane locuri-zile.
Această pondere substanțială spune o poveste despre transformarea profundă a ofertei de cazare românești în ultimul deceniu. Proprietarii individuali care își închiriază apartamentele prin platforme digitale reprezintă acum o forță de piață de ordinul a 14 milioane de nopți potențiale pe an.
