Deputații PNL și PSD susțin că au constatat că Lucian Bode nu a promovat anul trecut, ca ministru al Afacerilor Interne, deși ar fi fost obligat, dispozițiile legale privind autorizarea şcolilor de conducere auto defensivă şi pentru atestarea instructorilor în domeniul conducerii auto defensive, așa că vor promova aceste norme sub formă de dispoziții legale într-un proiect legislativ, care va fi dezbătut în Parlament în sesiunea de toamnă.
De ce este important: În data de 13 ianuarie 2022 a fost promulgată Legea 20/2022 care facilitează desfășurarea de cursuri de instruire în domeniul conducerii auto defensive, cursuri ce ar duce la reducerea numărului de accidente rutiere și implicit urmărilor acestora: decese, răniri, pagube materiale și la o reducere importantă a costurilor sociale. Este arătat acum că, deși ar fi fost obligat să le emită în 6 luni de la promulgare, ministrul Afacerilor Interne nu a emis normele de executare a Legii, fapt care, potrivit deciziilor Curţii Constituţionale, dă dreptul Parlamentului să ia măsurile legislative necesare pentru aplicarea legii, inclusiv prin aducerea normelor secundare la nivelul normelor primare.
Legea privind conducerea defensivă stabilea că în termen de 6 luni de la intrarea sa în vigoare, ministrul afacerilor interne emite ordinul cu normele privind autorizarea școlilor de conducători auto și a instructorilor auto în domeniul conducerii auto defensive, normele privind atestarea profesorilor de legislație rutieră și a instructorilor de conducere auto în domeniul conducerii auto defensive, precum și procedura de examinare și formare în domeniul conducerii auto defensive.
”Amânarea aplicării acestei legi menţine în România, în fiecare zi, în medie 5 morţi, 10 răniţi grav, 80 de răniţi uşor din accidente rutiere și aceste valori ar putea fi diminuate dacă Legea 20/2022 ar fi funcţională”, arată inițiatorii proiectului cu normele de aplicare, liderii deputaților PNL și PSD.
Potrivit legii, vor fi introduse două cursuri în cadrul pregătirii teoretice și practice pe care o realizează persoanele care solicită prezentarea la examen pentru obținerea permisului de conducere în următoarele situații: (i) obținerea, pentru prima dată, a permisului de conducere; (ii) beneficierea de reducerea perioadei de suspendare a sancțiunii complementare a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce în ipotezele constatării de către organele competente a săvârșirii de către participantul la trafic a unei fapte contravenționale; (iii) dispunerea sancțiunii complementare a suspendării temporare a exercitării dreptului de a conduce atunci când fapta a contravențională se circumscrie fie conducerii sub influența băuturilor alcoolice, fie nerespectării regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale. (iv) obținerea, după anularea permisului de conducere printr-o hotărâre judecătorească definitivă, a unui nou permis de conducere.
AICI - DISPOZIȚIILE LEGALE PENTRU AUTORIZAREA ȘCOLILOR DE CONDUCERE AUTO DEFENSIVĂ ȘI PENTRU ATESTAREA INSTRUCTORILOR ÎN DOMENIUL CONDUCERII AUTO DEFENSIVE
”Aplicarea Legii 20/2022 va conduce la economii de costuri sociale în condiţiile în care, după cum s-a arătat, în România, costul social anual al accidentelor rutiere este de 3,32 miliarde de euro. O reducere cu doar 20% a numărului de accidente ar duce la o economie de 660 milioane euro anual.
Şcolarizarea tuturor şoferilor activi din România odată la 3 ani, ar putea duce ca urmare a reducerii numărului de accidente si la o reducere cu 400.000 euro din cheltuielile sociale la o investiţie de 200 euro/şofer şcolarizat.
Nu în ultimul rând, măsura propusă va stimula competitivitatea companiilor deţinătoare de flote şi în mod specific, potenţialul competitiv al firmelor din sectorul de transport-logistică, stimulând astfel generarea de valoare adăugată la nivelul acestui sector cheie pentru strategia de competitivitate a României, cu rezultat în creşterea veniturilor atrase la bugetul de stat”, susțin autorii proiectului legislativ.
