Clinchetul blând al tălăngilor de vaci este un sunet pe care aproape toată lumea îl asociază cu Elveția. Evocă imagini de pășuni liniștite, cu munți maiestuoși acoperiți de zăpadă în depărtare, scrie BBC.Dar ce s-ar întâmpla dacă acele sunete ar fi chiar în fața ferestrei dormitorului tău zi și noapte și, în loc să ticăie ușor, ar suna puternic în jurul gâtului a 20 sau 30 de vaci?
Aceasta este dilema cu care se confruntă multe comunități elvețiene. Aarwangen, cu o populație de 4.700 de locuitori, este un sat fermecător așezat pe malul frumosului râu Aare, cu Alpii în depărtare. Are un castel medieval și un centru atractiv, cu o biserică și ferme tradiționale, scrie G4Media.ro.
Dar satul este, de asemenea, poziționat strategic pentru a deservi economia de mare succes a Elveției.
Se află la doar o oră de Berna, Zurich și Basel și este un loc minunat de locuit pentru cei care lucrează la oraș, și care doresc puțină liniște după munca de zi cu zi.
Acum, un număr tot mai mare de case și apartamente noi se extind din centrul inițial al satului.
Dar dacă doriți liniște deplină, Aarwangen, sau oriunde în Elveția rurală, s-ar putea să nu fie pentru dumneavoastră. Acele ferme tradiționale sunt încă funcționale, iar câmpurile verzi din jurul satului găzduiesc nu doar case noi, ci și vaci de lapte, cu tot cu tălngi la gât.
Pentru unii dintre noii locuitori din Aarwangen, gălăgia s-a dovedit a fi prea mare. Cel puțin două familii s-au plâns în mod oficial consiliului sătesc, cerând ca tălăngile să fie îndepărtate pe timp de noapte.
Au urmat, desigur, proteste. Vechii locuitori și fermierii rămași în sat – doar cinci sau șase, potrivit primarului satului, Niklaus Lundsgaard-Hansen – au fost indignați de ceea ce au simțit ca fiind un atac la cultura lor tradițională.
Fermierul care deținea cireada în cauză a considerat acest lucru drept „o insultă personală la adresa lui și a vacilor sale”, a declarat primarul.
În scurt timp, conform bunei tradiții elvețiene, a fost organizată o petiție care a adunat semnături pentru un vot în favoarea păstrării tălăngilor, deoarece „noi, elvețienii, dorim să păstrăm și să menținem în viitor tradițiile noastre trăite”.
Andreas Baumann crede cu tărie că tălăngile sunt o parte esențială a sufletului elvețian. El amintește de terminalul internațional al aeroportului din Zurich, unde noii sosiți sunt conduși la ridicarea bagajelor prin pasarele cu scene alpine și sunetul clopotelor de la gâtul vacilor.
„De îndată ce le aud, știu că m-am întors acasă”, a spus el. Oricine este deranjat de clopote are „o noțiune prea romantică a vieții rurale”, a susținut el, și ar trebui să locuiască în altă parte.
Peste 1.000 de semnături au fost strânse pentru petiție în doar câteva zile. Acestea au fost înmânate autorităților din sat în cadrul unei ceremonii oficiale, însoțite de cârnați tradiționali donați de fermieri.
Tălăngile au fost cândva foarte utile în viața rurală elvețiană. Având în vedere că vacile, mai ales vara, pășteau la înălțime în Alpi și adesea pe pante abrupte, clopotele erau vitale pentru a le urmări. Fermierii mai în vârstă încă vă vor spune că pot auzi fiecare vacă în parte după sunetul propriului clopot.
În zilele noastre, însă, vacile au cipuri electronice și își petrec cea mai mare parte a timpului pe pășuni îngrădite. Cearta din Aarwangen nu este prima în care se discută dacă tălăngile sunt cu adevărat necesare.
Unii fermieri elvețieni au eliminat deja clopotele vacilor pe timp de noapte, pentru a nu deranja somnul vecinilor lor. Alții au renunțat complet la ele. Activiștii pentru drepturile animalelor s-au întrebat dacă nu cumva vacile sunt afectate de faptul că trebuie să poarte un clopot zgomotos și greu.
Dar într-o țară cu un nivel ridicat de imigrație, în care 25% din populație nu este elvețiană, vor exista întotdeauna persoane care vor vedea orice schimbare a tradiției ca pe un atac la adresa culturii și a identității lor.
Despre asta este vorba, de fapt, în cazul scandalului cu clopotele de vaci din Aarwangen. La alegerile parlamentare de luna trecută, Partidul Popular Elvețian, de dreapta, a făcut campanie pe sloganul „pentru ca Elveția să rămână Elveția” și a fost recompensat cu câștiguri considerabile.
Luna viitoare, populația din Aarwangen se va aduna la o adunare publică pentru a vota asupra viitorului clopotelor lor.
Între timp, probabil șocat de nivelul de sensibilitate, unul dintre cei care s-au opus zgomotului și-a retras plângerea.
Celălalt s-a mutat.
