Oficiali ai Comisiei Europene au recomandat Parlamentului de la București să modifice Legea astfel încât retailerii să nu fie obligați să vândă în proporție de 51% alimente provenite din producția internă sau să amenajeze un spațiu distinct pentru acestea, conform unor surse parlamentare.
Mai mulți producători au solicitat parlamentarilor ca noua lege care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă să fie modificată astfel încât să le permită acordarea de discount-uri din prețul de achiziție sau să fie facturați de retaileri pentru servicii precum cel de promovare. Ei s-au adresat inclusiv Comisiei Europene pe această temă.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, Legea care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă. Aceasta ar trebui să intre în vigoare în 6 luni de la promulgare, iar între timp Guvernul ar trebui să elaboreze normele de aplicare.
Potrivit noii legi, comercianții cu cifră de afaceri anuală mai mare de 2 milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați.
CITEȘTE ȘI Impactul Legii "51% produse românești": Toate contractele din retail trebuie renegociate imediat, marii furnizori sunt favorizați, implicațiile fiscale majorează costurile Legea interzice oricărui comerciant (retailer) să solicite facturarea sau refacturarea și să încaseze taxe și servicii, iar termenele de plată sunt reduse la 30 de zile calendaristice pentru majoritatea produselor, respectiv la 7 zile calendaristice pentru produsele proaspete.
Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a organizat, marți, o dezbatere cu privire la stadiul normelor de aplicare a legii, având în vedere că ele trebuie aprobate în termen de două luni de la publicare.
Cu acest prilej, reprezentantul Ministerului Agriculturii a arătat că nu a primit nicio propunere de la organizațiile de producători, deși ministerul ar fi organizat grupuri de lucru cu privire la elaborarea normelor. În schimb, reprezentantul Agriculturii a subliniat că este necesară aplicarea cât mai corectă a conceptului de “lanț alimentar scurt”, astfel încât Comisia Europeană să nu lanseze o procedură de infringement împortiva României.
Atât producătorii, cât și comercianții au arătat că o problemă ridicată de lege este legată de definirea “produsului proaspăt”, pentru care plata trebuie efectuată în 7 zile. Potrivit unora, în această categoria pot intra și pastele făinoase, băuturile energizante sau alcoolice.
Una din principalele solicitări ale producătorilor a fost însă posibilitatea de putea fi facturați în continuare de retaileri pentru anumite servicii, precum cele de promovare. Mai mulți producători au susținut că doresc astfel de servicii, care îi ajută la vânzare, iar legea ar trebui să specifice ce fel de servicii pot fi taxate de supermaketuri.
De altfel, reprezentanții supermarketurilor au arătat că nu își permit să editeze publicații print sau online de promovare a diferitelor produse doar cu finanțare proprie.
Alin Irimia, director de cabinet al secretarului de stat din Finanțe Gabriel Biriș, a arătat că prevederile Codului Fiscal nu interzic practici comerciale precum acordarea de către producător a unor discount-uri pentru anumite servicii prestate de comerciant, astfel încât prețul de vânzare în magazin să ajungă sub prețul de achiziție.
CITEȘTE ȘI Raport SUA: Legea care obligă comercianții să vândă minimum 51% produse românești poate crește prețurile și elimina furnizori competitivi Irimia a avertizat însă că ANAF efectuează în prezent o serie de controale la marile lanțuri comerciale, iar acestea au în vedere în principal prețurile de transfer.
Alți producători au reclamat, în acest context, faptul că marii comercianți facturează astfel de servicii prin firme proprii, precum cele de logistică, și astfel ridică mereu necesitatea unbor astfel de taxe.
O altă problemă discutată a fost cea privind definirea cât mai corectă a termenului “produs românesc”, pentru a putea fi inscripționată pe eticheta produselor.
Toate aceste clarificări ar trebui discutate în perioada următoare în grupuri de lucru la Ministerul Agriculturii, astfel încât în mai puțin de o lună Guvernul să adopte normele de aplicare ale legii.
