″Pentru atingerea obiectivelor investigațiilor și ale altor proceduri legale desfășurate de Consiliul Concurenței, inclusiv pentru protejarea intereselor legitime ale unor terți sau cooperarea cu Comisia Europeană și alte autorități de concurență din statele membre ale Uniunii Europene în scopul aplicării prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, drepturile persoanelor vizate și obligațiile corelative ale autorității de concurență, ca operator de date personale, prevazute la articolele 5, 12-22 și 34 din Regulamentul general privind protecția datelor, pot fi temporar limitate, în aplicarea prevederilor articolului 23 din același regulament, cu respectarea esenței drepturilor și libertăților fundamentale, constituind o măsură necesară și proporțională într-o societate democratică″, stipulează un document analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Obiectivele limitării drepturilor menționate, condițiile, termenele și procedura aferentă ar urma să fie stabilite prin regulament al Consiliului Concurenței.
Draftul prevede că operatorii de date personale, de drept public, ce constituie și gestionează baze de date privind întreprinderile din economia națională, cum ar fi Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și Ministerul Finanțelor, vor avea ″obligația de furnizare în masă și gratuit, către Consiliul Concurenței, și în măsura posibilităților tehnice, la nivel de interfață de programare a aplicațiilor (API), a datelor referitoare la structura de proprietate a respectivelor întreprinderi și a administratorilor, reprezentanți legali ai acestora, (...), respectiv datele personale complete, inclusiv identificatorii naționali precum codul numeric personal – CNP, ale acestora, pentru ca autoritatea de concurență să își poată îndeplini atribuțiile încredințate de prezenta lege, în special depistarea încalcărilor legii, inclusiv prin utilizarea unor instrumente informatice complexe″.
Instituția argumentează că, ″întrucât Consiliul Concurenței are inclusiv misiunea legală de a descoperi și investiga înțelegeri anticoncurențiale de tipul cartelurilor, ce pot îmbrăca, la rândul lor, și forma trucării licitațiilor, toate aceste înțelegeri având adesea un caracter secret, ocult, conspirativ, autoritatea de concurență ar trebui să fie abilitată în mod expres și cu accesarea Codului Numeric Personal (CNP) al persoanelor fizice implicate în derularea procedurilor de achiziții, acces în masă la CNP-urile colectate de alte autorități/întreprinderi publice, care ar permite stabilirea legăturilor între anumite persoane fizice cu rol semnificativ în modul de acțiune din cadrul înțelegerilor anticoncurențiale suspectate, sau chiar cu rol de inițiere a acestora, prin prelucrarea acestor identificatori personali naționali în cadrul unor aplicații informatice specifice, de tipul Big Data″.
Se argumentează că interesul legitim de prelucrare a CNP-urilor în masă subzistă și în materia controlului concentrărilor economice, pentru depistarea operațiunilor de acest tip care au fost puse în aplicare fără îndeplinirea obligațiilor prevăzute de Legea concurentei, anumite persoane fizice care controlează mai multe întreprinderi fiind în situația de a încălca obligația de notificare a operațiunii către Consiliul Concurenței sau pe cea de a nu pune în aplicare concentrarea până la obținerea autorizării din partea autorității de concurență.
″Prin procesarea CNP-urilor persoanelor fizice ce controlează diferite întreprinderi, astfel de situații ar putea fi surprinse cu celeritate de Consiliul Concurenței, posibil chiar înainte de încălcarea obligațiilor legale, de către aceste persoane, ceea ce ar putea avea un rol preventiv.
De asemenea, în materia acordării ajutoarelor de stat, în care Consiliul Concurenței are competențe de monitorizare la nivel național și control, (...) accesul la datele personale (inclusiv CNP-uri) ale asociaților societăților comerciale este necesar inclusiv pentru aplicarea în spețe a noțiunilor de întreprinderi “autonome”, “asociate” sau “partenere”, (...) în funcție de aceste noțiuni stabilindu-se dacă un beneficiar de ajutor de stat, care a primit deja ajutor de stat (ori altă întreprindere din grupul său) mai poate primi alt ajutor, ținând seama de obiectivul ajutorului și alte considerente specifice″, scrie în document.
În materia inspecțiilor inopinate, în scopul oferirii certitudinii juridice și eficientizării misiunii inspectorilor, Consiliul Concurenței propune clarificarea posibilității autorității de a efectua căutări în mediul informatic și pe toate suporturile de stocare ale întreprinderii inspectate, putând utiliza orice funcționalități ale sistemului IT al acesteia și orice software dedicat și/sau hardware al Consiliului Concurenței, necesare identificării probatoriului investigației, precum și detalierea pe cale legală a dimensiunii obligației de colaborare a companiilor cu ocazia derulării procedurilor de sigilare/desigilare și prelevare a documentelor.
Consiliul Concurenței mai vrea înființarea, în cadrul structurii sale, a funcției de ofițer de audieri, cu atribuții privind garantarea exercitării efective a dreptului la apărare al părților și coordonarea procedurii de acces la dosar, inclusiv în privința accesului la informațiile confidențiale, funcție care să fie asimilată celei de secretar de stat și salarizată la nivel de consilier de concurență.
″Numirea ofițerului de audieri se face de către Președintele României la propunerea Consiliului Concurenței, dintre foști judecători care au activat în cadrul secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau ale Curților de Apel, pentru un mandat reînnoibil de 3 ani (...). Ofițerul de audieri nu reprezintă autoritatea care l-a numit și este independent în emiterea opiniilor consultative cu privire la soluționarea de către Consiliul Concurenței a cererilor referitoare la: a) recunoașterea caracterului protejat al unor documente conform prevederilor art. 38 alin.(10); b) prelungirea termenelor stabilite de Consiliul Concurenței pentru depunerea observațiilor la raportul de investigație; c) dreptul de acces la dosar; d) protecția secretelor de afaceri și a altor informații confidențiale; e) orice alte atribuții legate de exercitarea dreptului la apărare a întreprinderilor implicate în procedurile autorității de concurență. Atribuțiile și procedura de lucru ale ofițerului de audieri vor fi detaliate prin regulament al Consiliului Concurenței″, prevede proiectul.
Instituția arată că astfel de ofițeri de audieri există atât la nivelul Comisiei Europene, cât și la alte autorități de concurență, cum ar fi cea din Franța.
