Astfel, în data de 13 octombrie 2025, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a primit un mesaj de atenționare din partea Comisiei Europene asupra proiectului de lege privind protecția minorilor sub 18 ani în fața conținutului nociv distribuit pe platformele online de tip very large online platforms (VLOP).
Proiectul, prezentat la inițiere de Profit.ro, prevede că platfomele online de tip VLOP (Very Large Online Platforms), precum Meta (Facebook), TikTok, YouTube, X, vor trebui să ia măsuri pentru protejarea minorilor cu vârsta sub 18 ani de conținutul nociv distribuit de acestea, în caz contrar putând fi sancționate cu amendă între 0,5% și 3% din cifra de afaceri anuală globală.
De asmenea, Comisia a atenționat Executivul cu privire la așa-numita lege a ”majoratului online” care interzice accesul la rețele până la 16 ani și care a fost adoptată recent de Senat.
Conform proiectului, până la împlinirea vârstei de 16 ani va fi interzisă furnizarea de servicii online, fără un acord parental, minorului cu vârsta mai mică de 16 ani, conform unui proiect de lege adoptat, prin vot în plen, de către Senat. Astfel, minorul nu va putea crea conturi personale pe platforme de social media, servicii de streaming, site-uri de comerț electronic, de jocuri online, servicii bancare sau la alte aplicații mobile, în nume propriu, decât cu acordul părinților, prevede proiectul inițiat de actuala putere.
După cum a relatat Profit.ro, Guvernul Bolojan a transmis Parlamentului că este de acord cu ”legea majoratului online”.
Comsiia Europeană reclamă cele două propuneri legislative ca incluzând reglementări suplimentare față de legislația europeană.
Acesta fapt le încadrează în categoria actelor normative care trebuie să parcurgă procedura de notificare a Comisiei, aceasta urmând să își transmită eventualele observații și obiecții cu privire la proiecte.
Notificarea actelor se face în faza de proiect, iar statul membru inițiator este obligat să amâne adoptarea acestora până la încheierea perioadei de consultare a Comisiei Europene.
Actele normative de acest tip, adoptate fără resectarea rocedurii de notificare sunt inaplicabile și devin inopozabile terților, în caz de litigiu, Comisia Europeană putând deschide procedura de infringement României pentru nerespectarea legislației europene.
