Companiile, repectiv societățile comerciale la care capitalul de stat sau cel local este diminuat sub pragul majoritar vor fi sancționate cu dizolvarea dacă nu renunță la cuvintele ”național”, ”român” și ”institut”, cu derivatele acestora, din denumirea lor, conform unui proiect de lege al actualei puteri adoptat de către senatori.
De ce este important: Legislația privind registrul comerțului, în care sunt înregistrate toate societățile comerciale, prevede acum că nu poate fi înscrisă o firmă cu o denumire care conține cuvintele ”național", ”român”, ”institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autorităților și institutiilor publice centrale, dacă denumirea este ”de natură să creeze confuzie” cu denumirea unei autorități sau instituții publice centrale sau locale.
Reprezentanții puterii consideră însă că folosirea expresiei ”de natură să creeze confuzie” lasă loc de interpretări arbitrare privind conformarea sau neconformarea cu legislația a unor societăți.
”Așa cum reise din prevederile legale în vigoare (...), firmele comercianților privați trebuie să se deosebească net de cele aflate în proprietate publică. Mai mult, legea nr. 265/2020 prevede faptul că nicio mențiune nu trebuie să inducă în eroare asupra naturii sau întinderii activității economice desfășurate, subînțelegându-se nevoia de a proteja cetățeanul român și de a-l ajuta pe acesta să își contureze opțiunile comerciale în cunoștință de cauză. De foarte multe ori, cetățeanul român poate fi indus în eroare de proveniența (naționalitate) și încadrarea într-un sector (public/privat) a unei companii sau societăți, mai ales în privința companiilor și societăților ce au aparținut în trecut statului român, iar astăzi sunt majoritar sau integral deținute de persoane fizice sau juridice private, urmare a procesului de privatizare, păstrându-și, însă, în același timp numele care conține cuvinte sau expresii ori sintagme ce fac trimitere Ia originara proprietate a statului român asupra lor”, susțin autorii noului proiect.
Prin urmare, proiectul este avansat în primul rând în ideea de a corecta ”eventuale evoluții în viața societăților, unde statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar integral sau majoritar, care sunt de natură să inducă în eroare cetățeanul român”.
Astfel, articolul menționat este reformulat cu următorul cuprins: ”Nu poate fi înscrisă o firmă care conține cuvintele ”național", ”român”, ”institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice denumirilor utilizate de autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale".
Autorii proiectului consideră că astfel este materializată imposibiltateai de a se înregistra firme în registrul comerțului care prin denumirea lor pot crea starea de confuzie din care să rezulte percepția eronată că acele societăți sunt deținute de statul român sau de o autoritate a administrației publice locale.
În mod corespunzător, sunt exceptate de la prevedere societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, regiile autonome, precum și societățile comerciale și regiile autonome de interes local saujudețean la care o autoritate a administrației publice locale este acționar integral sau majoritar.
Inițiatorii propun însă introducerea în legislație și a două prevederi care afectează companiile de stat privatizate, respectiv care își pierda capitalul majoritar de stat sau local.
Conform acestor prevederi, modificarea actului constitutiv al unei societăți naționale, companii naționale, societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau al unei societăți comerciale de interes local sau județean la care o autoritate a administrației publice locale este acționar integral sau majoritar, care are ca efect diminuarea ponderii capitalului de stat sau public local sub pragul majoritar și a cărei firmă a fost înscrisă în registrul comerțului conținând cuvintele ”național”, ”român”, ”institut” sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice denumirilor utilizate de autoritățile și instituțiile publice centrale sau locale, obligă profesionistul la schimbarea denumirii acesteia în termen de cel mult 120 de zile.
Inițiatorii arată că până în acest moment legislația nu a prevăzut obligația schimbării denumirii în momentul în care s-au operat acțiuni de privatizare prin confracte de vânzare-cumpărare înfre statul român și operatori privați români sau străini, ceea ce a determinat ”un lung șir de confunzii” cu ”impact negativ asupra cetățeanului român”.
Totodată, pentru firmele care nu operează schimbarea denumirii societății în termen de 120 de zile de la modificare, proiectul prevedea inițial sancționarea prin dizolvare, fără a preciza cine dispune această sancțiune.
Proiectul a fost modificat în comisii și a fost votat stabilidnu-se că ”Tribunalul va pronunța dizolvarea societății la cererea oricărei persoane interesate, precum și a Oficiului Național al Registrului Comerțului”.
Totodată, Tribunalul va putea acorda la cererea persoanei juridice a cărei dizolvare ste solicitată un termen rezonabil până la care aceasta întreprinde demersurile necesare pentru conformarea cu obligația renunțări la cuvintele menționate. În cazul în care firma este modificată până la termenul acordat, cererea de dizolvare va fi respinsă.
Pentru a intra în vigoare, proiectul mai trebuie adoptat și de către deputați și promulgat de șeful statului.
