Restricția va fi aplicată din 19 iulie.
Restricția vizează articolele returnate de către cumpărători, care de cele mai multe ori ajung la gunoi și se aplică, în principal, marilor comercianți de modă, dar și producătorilor care au marfă nevândută.
Este vorba, în general, de companii cu peste 250 de angajați și care realizează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro sau dețin active de peste 25 de milioane de euro.
Regulamentul UE
Comisia Europeană a făcut un pas important în combaterea risipei și în accelerarea economiei circulare prin adoptarea, la 9 februarie 2026, a unui Regulament delegat care detaliază excepțiile de la interdicția distrugerii produselor de consum nevândute, în special îmbrăcămintea, accesoriile și încălțămintea.
Măsura completează Regulamentul (UE) 2024/1781 privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR) și va avea un impact semnificativ asupra companiilor active, inclusiv din piața românească.
Noua regulă se aplică din 19 iulie, data de la care companiile mari nu mai au voie să distrugă produse textile și de încălțăminte nevândute.
Pentru întreprinderile mijlocii, obligația intră în vigoare din 2030.
În paralel, firmele sunt deja obligate să raporteze volumele de produse distruse și motivele distrugerii, iar din februarie 2027 acest lucru se va face într-un format standardizat la nivelul european, potrivit unui document publicat pe site-ul Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov.
Pentru companii, distrugerea trebuie să rămână soluția de ultimă instanță, iar reciclarea este preferată eliminării sau valorificării energetice.
Pentru fiecare caz de derogare, operatorii economici trebuie să păstreze documentație justificativă timp de cinci ani: rapoarte de inspecție, teste tehnice, evaluări de calitate, dovezi ale ofertelor de donație sau documente privind drepturile de proprietate intelectuală.
Aceste cerințe sunt, în mare parte, aliniate cu obligațiile deja existente în domenii precum siguranța produselor, REACH sau supravegherea pieței, se precizează în document.
În același timp, firmele trebuie să comunice motivul distrugerii către operatorii de tratare a deșeurilor, pentru a permite o sortare mai eficientă și o valorificare superioară a materialelor, potrivit documentului.
"Pentru sectorul românesc de textile, fashion și retail - unde presiunea pe costuri este ridicată - noile reguli pot părea o povară suplimentară. Pe termen mediu și lung însă, ele pot genera avantaje competitive clare: stimularea controlului calității, reducerea retururilor, optimizarea stocurilor și dezvoltarea de parteneriate cu economia socială.
Companiile care investesc din timp în revânzare, recondiționare, donații sau modele circulare vor fi mai bine poziționate nu doar din punct de vedere al conformării, ci și al reputației și accesului la consumatori tot mai sensibili la criteriile ESG", se precizează în document.
În Europa, în fiecare an, sunt distruse 4-9% din textilele nevândute, înainte de a fi purtate vreodată, potrivit estimărilor din piață. Aceste deșeuri generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO2, ceea ce reprezintă aproape echivalentul emisiilor nete totale ale Suediei în 2021, potrivit datelor comunicate de CE.
Aceasta ar trebui să sprijine financiar activitățile de colectare conformă, respectiv investițiile substanțiale în infrastructura de sortare și reciclare, având în vedere că în prezent românii colectează 0,5 – 0,7 kg de persoană, față de media țărilor vestice, de până la 16 kg de persoană anual.
Acest procent ar putea să ajungă la 25%, cu o colectare separată bine dezvoltată, dar și o industrie de reutilizare și reciclare cu capacități mari de sortare pe compoziție și calitate, sprijinită de introducerea obligativității Responsabilității Extinse a Producătorului și în domeniul textilelor.
Deocamdată, obligativitatea la care trebuie să se conformeze țara noastră este doar aceea de a colecta separat, însă aceasta poate avea un efect nedorit, prin împingerea unor deșeuri textile contaminate sau nerefolosibile către containerele stradale pentru haine reutilizabile.
Pentru o implementare sustenabilă a directivei europene privind colectarea separată a textilelor utilizate este necesară susținerea financiară a dezvoltării infrastructurii de colectare, cu containere speciale pentru textile, dezvoltarea unui program de finanțare a investițiilor în tehnologii de sortare cu scop de reutilizare și reciclare, dar și în tehnologii de reciclare.
În lipsa acestora, ceea ce va fi colectat separat de la 1 ianuarie 2025, va urma același traseu ca și până acum: depozitarea la groapa de gunoi sau incinerare. Conform experților ARETEX, este nevoie de un dialog susținut cu factorii de decizie, autorități locale responsabile de implementare și sectorul privat, alături de un efort comun de educare a populației în vederea unui proces corect de colectare a deșeurilor.
Mai mult, trebuie implementată o infrastructură și un flux dedicat colectării deșeurilor textile astfel încât acestea să poată intra într-o primă fază în fluxul de reutilizare și apoi, când un produs nu mai poate fi folosit, să se aibă în vedere reciclarea acestuia, conform bunelor practici în economie circulară.
Recomandări pentru donatorii de haine
Acest lucru înseamnă utilizarea unor containere separate, curate, care să nu permită umezeală sau contaminare. Este recomandat ca cei care vor dona hainele uzate în aceste containere să le spele în prealabil, să le împacheteze în pungi și apoi să le depună în containerele speciale.
Apoi, firmele specializate în preluarea acestora de la container să le protejeze de contaminare în timpul manipulării și transportului către centrele de sortare specializate, folosind mașini dedicate, nu aceleași care sunt folosite pentru alte tipuri de deșeuri.
„Orice colectare care distruge valoare din perspectiva reutilizării trebuie regândită, este cea mai importantă premisă în piramida zero-deșeuri. Scopul colectării este extrem de important, cu precădere dacă prioritatea lui este reutilizarea. România are suficiente centre cu scop sortare pentru reutilizare, însă capacitatea lor trebuie mărită.
Problema principală a industriei de reciclare textile este dificultatea de a avea deșeul textil sortat pe compoziție și tip de țesătură și faptul că tehnologiile de reciclare nu sunt suficient dezvoltate sau nu sunt competitive din punct de vedere financiar si vor trebui sustinute.
Avem nevoie de investiții în tehnologii de sortare și reciclare avansate, dar și în infrastructura de containere de colectare”, declară Zoltán Gündisch, Președinte ARETEX.
