' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Supraimpozitarea a fost introdusă în iulie 2022 de către guvernul condus de premierul PNL Nicolae Ciucă. Coaliția de guvernare era formată la momentul respectiv din PSD, PNL și UDMR.
Parte a pachetului mai amplu de măsuri fiscale, Guvernul a decis ca pentru contractele de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, contribuțiile de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate nu pot fi mai mici decât cele care ar rezulta din aplicarea cotelor de CAS și CASS la valoarea salariului minim brut. Există o serie de excepții aplicabile pentru anumite categorii de persoane fizice, precum elevii sau studenții, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare. Astfel de excepții erau pregătite a fi extinse.
De ce este important România este codașă în Uniunea Europeană în privința ponderii contractelor de muncă cu timp parțial, acestea reprezentând doar 2,9% din totalul contractelor de muncă, comparativ cu media europeană de 17,1%. În Germania, de exemplu, ponderea angajaților cu normă parțială este de 39,9% din totalul forței de muncă.
Istoria proiectului
La începutul anului 2023, peste 60 de parlamentari, marea majoritate de la PNL, dar și câțiva de la PSD și AUR, au inițiat și susținut un proiect pentru a elimina supraimpozitarea.
Proiectul a trecut de Senat în 2023 în mod tacit, după ce liberalii au reclamat că PSD nu ar fi susținut atunci eliminarea. Inițiativa a fost trimisă apoi la Camera Deputaților, unde a rămas blocată la comisia de buget-finanțe.
În iunie anul acesta, însă, parlamentarii AUR, PNL și USR au asigurat o majoritate care a aprobat proiectul în comisia de buget, iar în seiunea parlamentară din această toamnă s-a ajuns chiar în pragul votului final din plenul Camerei Deputaților.
"Prin Ordonanța Guvernului nr.16/2022 a fost introdusă o măsură fiscală profund inechitabilă - suprafiscalizarea contractelor de muncă cu timp parțial care, cu numai câțiva ani în urmă, își demonstrase produnda ineficiență economică și fiscală: scăderea numărului de contracte de muncă cu timp parțial, creșterea evaziunii fiscale, creșterea muncii la negru, scăderea veniturilor bugetare din contribuții de asigurări și din impozitul pe veniturile salariale. Inițiatorul actului normativ, respectiv Ministerul Finanțelor, a fundamentat în mod eronat această măsură, prezumând apriori angajatorii/angajații ca fiind rea-credință", potrivit inițiatorilor proiectului.
La începutul noii sesiuni parlamentare, PNL a insistat pentru adoptarea proiectului
Chiar înainte de începerea noii sesiuni legislative, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, anunța că grupul ăarlamentar PNL din Camera Deputaților va avea sprijinirea clasei mijlocii, respectiv eliminarea suprataxării contractelor part-time, drept una din prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară de toamnă 2026.
Ca urmare, proiectul legislativ inițiat în 2023 de liberalii Raluca Turcan și Florin Roman și alți colegi liberali a fost dezbătut luni, 14 septembrie, iar partide precum PSD și AUR, după ce au acuzat PNL că a introdus supraimpozitarea, au anunțat că susțin eliminarea acesteia.
În consecință, deputata Raluca Turcan, inițiatoare a proiectului, anunța după dezbateri că proiectul va fi adoptat în ședința de vot final, miercuri, 16 septembrie.
”Muncești 2 ore. Statul te taxează ca și cum ai munci 8. Vi se pare normal? Mie nu. De aceea, încă din 2023 am depus proiectul care elimină supraimpozitarea muncii part-time.
Rezultatul acestei taxe absurde? 130.000 de contracte part-time au dispărut în doar câteva săptămâni. Iar România a ajuns la puțin peste 2% angajați part-time, față de aproximativ 17% în UE.
După 3 ani de amânări și blocaje, proiectul a ajuns la votul final. Miercuri putem elimina această anomalie fiscală”, anunța Raluca Turcan după dezbaterea proiectului în plenul Camerei Deputaților.
Miercuri, însă, proiectul nu a mai fost inclus pe lista de vot final
Faptul a iscat nedumerirea și observații ironice la adresa liberalilor din partea deputatului AUR Mugur Mihăescu.
”Nu înțeleg de ce s-a scos de pe ordinea de zi o lege foarte bună de către inițiatorii acestei legi. Adică, Partidul Național Liberal a avut această lege, eram pregătiți să o votăm împreună cu colegii de la USR, așa cum am votat și legea propusă de domnul Năsui înainte, o lege senzațională pentru țara asta.
Nu vă lasă cineva să o votați?
Nu vă lasă conștiința? Adică faceți prea mult bine, prea mult bine pentru ziua de astăzi, e suficientă o lege. Hai să o scoatem pe a doua, pentru mediul de afaceri, oameni buni”, a spus Mugur Mihăescu.
Bolojan le-a cerut personal liberalilor să nu promoveze la vot proiectul
Se pare că și celelalte partide au aflat sau au bănuit ceea ce au confirmat pentru Profit.ro chiar surse liberale, și anume că retragerea de la vot a proiectului a fost făcută la solicitarea premierul Bolojan.
Ilie Bolojan l-a sunat personal la Parlament pe unul dintre inițiatori și a cerut ca proiectul să nu mai fie promovat și să fie retras de pe lista de vot final.
Potrivit surselor citate, deși nu a trimis un punct de vedere Parlamentului cu privire la inițiativă, Bolojan consideră că impactul ar fi prea mare pentru veniturile bugetului.
Contactată de Profit.ro, deputata Raluca Turcan a susținut că proiectul a fost amânat două săptămâni, dar nu a putut preciza din ce motiv.
Anterior chiar premierul Bolojan anunțase eliminarea supraimpozitării din 2027
Bolojan spunea încă din februarie că imediat ce va fi finalizată digitalizarea ANAF, care ar trebui să aibă loc la sfârșitul acestui an, ar trebui să reintre în vigoare plata contribuțiilor proporțional cu numărul de ore.
”Ar trebui ca dacă lucrezi, să spunem, cu jumătate de normă, să plătești direct proporțional și contribuția. Dacă vă aduceți aminte, această măsură a fost luată anii trecuți, pentru că s-a constatat că în foarte multe domenii oamenii își făceau contracte de muncă cu durată parțială, să dau un exemplu, în taximetrie, de câteva ore, dar lucrau practic cu normă întreagă și, din păcate, pe fondul incapacității ANAF și acelor de instituții ITM, de exemplu, de a verifica aceste lucruri, au luat, așa cum am luat și noi, niște măsuri generale ca să limităm acest fenomen”, a explicat Bolojan.
Potrivit premierului, s-ar putea reveni la sistemul de taxare în raport cu numărul de ore muncite odată cu finalizarea digitalizării ANAF, care ar trebui să aibă loc la finalul anului în curs.
”În acești ani, unul din elementele de bază la care am lucrat este digitalizarea ANAF și pentru prima dată creșterea de încasări la bugetul de stat s-a făcut și pe baza creșterii capacității ANAF de a încasa aceste resurse.
Cred că suntem în situația în care, dacă se finalizează digitalizarea, mi s-ar părea fezabil, de exemplu, ca imediat după ce se finalizează, ar trebui să se finalizeze anul acesta, până la final, să reintre în vigoare plata obligațiilor direct proporțional cu numărul de ore. Pentru că, într-adevăr, asta ar și încuraja munca în România, să muncești mai mult, o normă și jumătate, și să plătești direct proporțional cu cât muncești”, a spus Ilie Bolojan.
Potrivit proiectului retras de la vot, baza de calcul pentru contribuții ar urma să fie venitul efectiv realizat și nu raportarea la salariul minim țară în vigoare.
"Din cauza efectelor negative produse în economie de supraimpozitarea contractelor de muncă cu timp parțial în economie, propunem ca baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări (sociale/de sănătate) datorate de către persoanele fizice care obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial, să fie reprezentată de venitul efectiv realizat și nu prin raportare la salariul minim țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Prevederile (...) au produse deja efecte negative asupra pieței muncii din România, materializate prin încetarea a zeci de mii de contracte de muncă cu timp parțial. Așadar, impactul bugetar al prezentei legi va fi unul semnificativ pozitiv, în condițiile în care se estimează o revigorare a înregistrării de noi contracte de muncă part-time (cu timp parțial) și o reducere semnificativă a muncii la negru. Astfel, impactul bugetar va fi pozitiv atât pe componenta de venituri (creșterea încasărilor din contribuții de asigurări și impozit pe salarii), cât și pe componenta cheltuieli (diminuarea cheltuielilor de asistență socială)", mai arată inițiatorii.
Deputații mai stabiliseră în comisii că eliminarea supraimpozitării va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027.
