Un proiect de lege în acest sens a fost deja redactat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
'Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuții depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalității de mediu. Un proiect ambițios pentru a lupta contra mafiilor de mediu.
Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul și pun în pericol viața oamenilor, sancțiunile trebuie să fie proporționale cu efectele produse. Poluarea gravă și distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câștigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ', anunță ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.
Proiectul stabilește un sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente în legislația privind protecția mediului, în funcție de gravitatea faptei și de efectele produse, respectiv: închisoare de la un an la cinci ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane sau daune semnificative mediului; închisoare de la doi la șapte ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv; închisoare de la trei la zece ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată; închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracțiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.
De asemenea, sunt introduse noi infracțiuni de mediu prevăzute de Directiva europeană privind criminalitatea de mediu, document care trebuie transpus în acest an.
'Pentru persoanele juridice, proiectul majorează substanțial valoarea unei zile-amendă, care va putea fi stabilită între 500 și 25.000 de lei, astfel încât sancțiunea să aibă un efect real inclusiv asupra companiilor cu cifre mari de afaceri. Săvârșirea unei infracțiuni într-o arie naturală protejată devine circumstanță agravantă. În numeroase cazuri vor fi sancționate și tentativa, precum și faptele săvârșite din culpă. Proiectul reglementează distinct situațiile în care prejudiciul este semnificativ, ireversibil, de lungă durată sau produs pe scară largă, inclusiv formele de criminalitate de mediu de o gravitate excepțională asociate conceptului de 'ecocid'', se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, proiectul de lege stabilește și obligații privind pregătirea profesională a autorităților implicate, cooperarea dintre instituții, prevenirea infracțiunilor, colectarea datelor statistice și elaborarea unei strategii naționale pentru combaterea infracțiunilor împotriva mediului.
Ministerul Mediului precizează că noua reglementare transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată în contextul în care evaluările europene au arătat că numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate și soluționate este redus, iar sancțiunile existente nu sunt întotdeauna eficiente, proporționale și suficient de descurajatoare.
În 2025, este vorba despre 23 de zone aglomerate, față de 18 anul trecut, fiind nou intrate pe listă municipiile Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea Ciuc și comuna Bragadiru, județul Ilfov.
”A fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Nr. 2.761 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător”, anunța în toamnă Agenția Națională pentru Mediu si Arii Protejate .
Datele cuprinse în ordin arată o sporire a numărului municipiilor și al zonelor aglomerate unde poluarea a crescut. Astfel, în 2025 sunt 23 de municipii și zone aglomerate cuprinse în Anexa 1 a documentului, față de 18 anul trecut.
Noile localități care au depășit indicatorii de poluare sunt municipiile Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea Ciuc și comuna Bragadiru, județul Ilfov.
Unitățile administrativ-teritoriale:
- Elaborează planuri de calitate a aerului sau, după caz, planuri integrate de calitate a aerului.
- Planurile se vor elabora în conformitate cu prevederile Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de menținere a calității aerului aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2015.
- Pentru elaborarea acestor planuri se folosesc studii de calitate a aerului care se bazează în principal pe modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă.
- În planuri vor fi identificate principalele surse de emisii care au determinat degradarea calității aerului și vor fi incluse măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile limită pentru poluanții pentru care s-a realizat încadrarea în regim de gestionare I.
”Încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone și aglomerări s-a realizat luând în considerare atât încadrarea anterioară în regimuri de gestionare, cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității aerului la nivel național, care a utilizat măsurări în puncte fixe, realizate în anul 2024, cu ajutorul stațiilor de măsurare care fac parte din Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului”, se arată în Ordinul de ministru.
Potrivit Agenției Naționale pentru Mediu si Arii Protejate, la momentul actual există planuri de calitate a aerului pentru Municipiul Ploiești, Comuna Brazi (județul Prahova), Municipiul Deva (județul Hunedoara), Municipiul Suceava (județul Suceava).
