Parlamentul a eliminat luna trecută posibilitatea ca primăriile să închirieze prin atribuire directă hotelurilor locurile de parcare situate la o distanță mai mică de 50 metri de acestea, conform unui amendament adus unei ordonanțe de urgență în vigoare. Hotelurile și restaurantele vor avea însă drept de preempțiune la licitația publică organizată de autoritățile locale pentru închirierea locurilor de parcare.
Măsura a fost anunțată anterior de Profit.ro, după ce amendamentul a fost adoptat în comisiile de specialitate.
Ce prevede proiectul reclamat de Nicușor Dan
În 2014, Guvernul stabilise prin ordonanță de urgență că autoritățile locale vor putea închiria stucturilor hoteliere, prin atribuire directă, locurile de parcare situate la o distanță mai mică de 50 m de acestea.
Pentru clasificarea unităților hoteliere este obligatorie asigurarea locurilor de parcare, pentru a putea fi îndeplinite condițiile și criteriile minime obligatorii necesare obținerii certificatului de clasificare, lipsa lor făcând imposibilă clasificarea la categoria 2 stele, 3 stele, 4 stele sau 5 stele, iar pierderea locurilor de parcare are ca efect retragerea certificatului de clasificare și interdicția de a mai desfășura activitatea hotelieră.
HG nr. 955/2004 pentru aprobarea reglementărilor cadru de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local prevedea că „Locurile de parcare aflate la o distanță mai mică de 50 de metri de unitățile hoteliere, (...) vor fi atribuite acestora prin închiriere”, dar ca urmare a abrogării HG nr. 955/2004 prin Legea nr. 10/2020, aceste prevederi și-au încetat aplicabilitatea.
Pierderea locurilor de parcare, prin urmare, are ca efect retragerea clasificării și interdicția de a mai desfășura activitatea hotelieră.
Ca urmare, pentru a remedia situația, Guvernul a stabiliit, prin ordonanță de urgență, atribuirea directă.
La votul final asupra ordonanței de urgență, printr-un amendament, Parlamentul a eliminată atribuirea direectă și a prevăzut doar dreptul de preempțiune pentru hoteluri și restaurante.
Astfel, textul ordonaței a fost modificat astfel:
”în vederea respectării criteriilor minime care au stat la baza emiterii certificatului de clasificare anterior intrării în vigoare a Legii nr. 10/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, unitățile administrativ-teritoriale pot închiria unităților hoteliere, prin atribuire directă, locurile de parcare, aflate în proprietatea publică sau privată a acestora și la o distanță mai mică de 50 m de unitățile hoteliere, la un preț stabilit în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) ale art. 333 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019.”.
Obiecțiile și recomandările președintelui
Șeful statului sulbiniază că, potrivit art. 1730 alin. (1) din Codul civil, ”în condițiile stabilite prin lege sau contract, titularul dreptului de preempțiune, numit preemptor, poate să cumpere cu prioritate un bun”.
”Așadar, dreptul de preempțiune conferă titularului său o prioritate la încheierea unui contract de vânzare având ca obiect un anumit bun, față de un alt potențial cumpărător”, arată președintele.
În schimb, în cazul contractului de închiriere, Codul civil utilizează noțiunea de ”drept de preferință”, reglementând astfel, la art. 1828 alin. (1), dreptul de preferință al chiriașului la închiriere: ”La încheierea unui nou contract de închiriere a locuinței, chiriașul are, la condiții egale, drept de preferință. El nu are însă acest drept atunci când nu și-a executat obligațiile născute în baza închirierii anterioare”.
”Din ansamblul dispozițiilor menționate mai sus, rezultă că dreptul de preempțiune are o natură juridică distinctă de cea a dreptului de preferință, dreptul de preempțiune fiind o noțiune specifică vânzării și contractelor de vânzare, pe când închirierii și contractelor de închiriere le este specific dreptul de preferință”, consideră șeful statului.
Acesta adaugă că deși art. 1828 alin. (2) din Codul civil prevede că dispozițiile referitoare la exercitarea dreptului de preempțiune în materia vânzării sunt aplicabile în mod corespunzător (în cazul dreptului de preferință al chiriașului la închiriere), aceasta nu înseamnă că dreptul de preempțiune și dreptul de preferință sunt două noțiuni juridice care pot fi confundate, dreptul de preempțiune fiind o noțiune specifică vânzării, iar dreptul de preferință rămânând o noțiune specifică închirierii.
”Analizând modificarea adusă la Camera Deputaților (camera decizională) în legea trimisă spre promulgare, ar părea mai degrabă că legiuitorul ar fi avut în vedere, de fapt, instituirea unui drept de preferință al unităților hoteliere și al restaurantelor la închirierea locurilor de parcare, însă a fost utilizată (în mod incorect din punctul nostru de vedere) noțiunea de „preempțiune” în locul noțiunii de „preferință”, ceea ce, în practică, poate conduce la dificultăți în aplicarea și interpretarea normei, cu impact substanțial asupra securității raporturilor juridice între diferiți subiecți de drept”, mai transmite președintele.
De altfel, acesta arată că având în vedere situația particulară a locurilor de parcare aflate în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, acestea nici nu ar fi compatibile cu vânzarea (sau cu un eventual drept de preempțiune la vânzare), în condițiile în care art. 136 alin. (4) teza I din Constituția României prevede că bunurile proprietate publică sunt inalienabile.
Ca urmare, președintele recomandă înclouirea dreptului de preempțiune cu dreptul de prefererință.
