În cadrul discuțiilor, oficialii Ministerului Finanțelor au prezentat o analizã detaliatã a evoluțiilor macroeconomice din prima jumãtate a anului 2026, perspectivele pentru anul 2027, politica fiscalã, execuția bugetarã pe primele cinci luni ale anului 2026, managementul datoriei publice și stadiul absorbției fondurilor europene.
De ce este important: Riscul unei retrogradări a ratingului suveran, din cauza efectelor crizei politice prelungite, este utilizată tot mai des în luptele politice dintre partide. Totodată, presiunea asupra calificativului de țară este una reală și depinde, în principal, de execuția bugetară de anul acesta, văzută pozitv până în prezent de către agenții de rating și piețe financiare, precum și de bugetul care trebuie pregătit pentru anul 2027 în linie cu țintele asumate de România pentru continuarea reducerii deficitului bugetar.
De asemenea important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții de evaluare financiară, S&P, Fitch și Moody's sunt indicatori foarte importanți pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susține acum și în viitor plata împrumuturilor pe care le ia. Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenții, dar cu perspectivă negativă), este de importanță majoră pentru statul român.
„România își menține angajamentul ferm pentru consolidarea fiscalã și stabilitatea macroeconomicã, continuând implementarea consecventã a mãsurilor de ajustare și a reformelor convenite cu Comisia Europeanã. Menținerea ratingului de țarã este obligatorie pentru stabilitatea financiarã a României în aceastã perioadã. Ratingul nu este doar un indicator tehnic: el influențeazã încrederea investitorilor, costurile suportate de întreaga economie și capacitatea statului de a finanța investițiile și serviciile publice. De aceea, dialogul cu agențiile de rating trebuie susținut prin date credibile, reforme implementate și o direcție fiscal-bugetarã predictibilã", a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor au evidențiat cã mãsurile de consolidare fiscalã adoptate începând cu anul 2025 produc deja efecte vizibile la nivelul veniturilor bugetare.
Pe partea de cheltuieli, execuția bugetarã pentru primele cinci luni ale anului 2026 confirmã cã mãsurile de limitare a cheltuielilor funcționeazã conform planificãrii. Nivelul mai scãzut al cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socialã reflectã implementarea riguroasã a strategiei de consolidare fiscalã.
Totodatã, delegația Ministerului Finanțelor a subliniat importanța menținerii unui ritm alert al investițiilor finanțate din fonduri europene, ca pilon principal de susținere a activitãții economice și de compensare a efectelor de ajustare pe termen scurt.
Corelat cu acest aspect, fondurile europene reprezintã un motor esențial pentru economie în aceastã perioadã. În primele cinci luni ale anului, aproximativ 71% din totalul investițiilor publice au fost asigurate direct din fonduri europene și din resursele aferente Planului Național de Redresare și Reziliențã. Reprezentanții ministerului au dat asigurãri cã sunt continuate eforturile susținute pentru finalizarea reformelor și investițiilor asumate prin PNRR, precum și pentru accelerarea absorbției din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și operaționalizarea programului SAFE.
În ceea ce privește managementul datoriei publice, reprezentanții Ministerului Finanțelor au arãtat cã planul de finanțare pentru anul 2026 se deruleazã conform calendarului stabilit.
Partea românã a reafirmat cã prioritatea pe termen mediu rãmâne îmbunãtãțirea sustenabilitãții finanțelor publice, creșterea veniturilor colectate și accelerarea proiectelor de infrastructurã care stimuleazã competitivitatea economicã a României.
Discuțiile au loc în contextul în care criza politică ridică unele riscuri privind perspectivele de consolidare a finanțelor statului, în timp ce poziția statului în fața investitorilor este susținută de execuția bugetară bună și de controlul cheltuielilor
Tot săptămâna aceasta, joi, vor urma și discuții cu agenția Moody's. Moody's nu are, de obicei, întâlniri și cu reprezentanți ai mediului privat.
Un raport recent al Erste Bank. arată că agențiile internaționale vor menține cel mai probabil ratingul României în acest an, în așteptarea bugetului pe 2027.
Ministrul interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, a afirmat vineri că este obligatoriu ca România să mențină calificativul de rating, pentru ca finanțarea statului să fie asigurată în condiții cât mai bune. El a anunțat că se pregătesc intens următoarele întâlniri cu agențiile de rating.
Ministrul a mai spus că România are deja asigurată jumătate din finanțarea planificată pentru 2026 și la acest moment, planul de finanțare al statului este realizat în proporție de 49%, exact la jumătatea anului calendaristic.
Ministrul spune că în paralel, la Finanțe se menține un dialog permanent cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor.
”Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agențiile, care încep deja săptămâna viitoare, atât în format fizic cât și online. Este obligatoriu să menținem calificativul de rating, pentru ca finanțarea României să rămână în linie dreaptă”, a declarat vineri Nazare.
Deficit bugetar în scădere. Anul acesta, deficitul ar trebui să coboare la 6% din PIB
România, aflată în procedură de deficit excesiv a Comisiei Europene, în cadrul căreia anul trecut a riscat chiar pierderea de fonduri europene, trece printr-o ajutare bugetară de proporții, cea mai mare din UE, iar de anul trecut a reușit, cu eforturi semnificative, să revină în traiectoria de ajustare convenită cu Comisia.
Potrivit bugetului pentru 2026, ținta de deficit este de 6,2% din PIB în termeni cash (standard național) și 6% din PIB în termeni ESA (standarul UE), în linie cu angajamentele asumate față de CE.
Guvernul a închis anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB (standard național cash), 146 miliarde lei, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB. Acest nivel este pe standard național, cash. Deficitul pe standard ESA a fost de 7,9% din PIB. În 2024, România a avut un deficit cash de 8,7%, în timp ce ESA a fost de 9,3%, cel mai ridicat din UE. România are în derulare un plan fiscal pe șapte ani cu Comisia Europeană (încheiat la final de 2024) pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB și a îndatorării sub 60% din PIB.
Guvernul a adoptat în vara anului trecut creșteri substanțiale de taxe și reduceri de cheltuieli pentru a stabiliza bugetul, în contextul în care România era sub presiune pe piețele externe din partea creditorilor și a agențiilor de rating să își pună ordine în finanțele publice. Măsurile din vara lui 2025 au fost urmate și de alte pachete de creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli bugetare. Deși tăierile de la stat au fost de amploare redusă, Guvernul a operat un control strict al cheltuielilor, într-o perioadă cu inflație ridicată.
