Profit.ro a relatat că fondurile de pensii administrate privat ar putea investi și în valori mobiliare emise de companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, având inclusiv activități cu dublă utilizare (dual-use), conform unui proiect legislativ inițiat în contextul în care România va începe achizițiile și investițiile din Programul SAFE.
Proiectul are susținerea întregii clase politice, inclusiv din partea partidelor care au criticat împrumuturile pentru apărare luate prin Programul SAFE. Este prezentat ca urmărind ”modernizarea și clarificarea cadrului legal, alinierea la orientările strategice naționale și europene, precum și asigurarea unei aplicări proporționale și predictibile a regulilor prudențiale, inclusiv prin delimitări tehnice bazate pe CAEN, pentru a permite fondurilor de pensii să investească în companii listate din România care activează în domeniul militar sau conex, în condiții de transparență, prudență și conformitate.”
De ce este important Inițiativa vine în contextul în care România a obținut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia. Finanțarea prin SAFE este disponibilă pentru perioada 2026-2030 și oferă împrumuturi cu maturitate maximă de 45 de ani și o perioadă de grație de 10 ani, având o dobândă redusă (maximum 3%). Astfel, România va începe rambursarea acestor sume abia din 2035, într-un interval de 30 de ani.
Din cele 16,68 miliarde euro distribuite în Programul SAFE României ca finanțare prin credite pentru apărare, 4,2 miliarde euro vor fi alocate infrastructurii duale, respectiv cele două capete de autostradă Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni, alte 9,6 miliarde euro vor fi alocate achizițiilor Ministerului Apărării Naționale și 2,8 miliarde de euro vor fi alocate zonei de apărare civilă cât și instituțiilor din zona de siguranță și securitate națională.
De asemenea, interesant: În finalizarea listei de investiții prin Programul SAFE un obiectiv al Guvernului a fost acela de a obține ca 50% din ceea ce se livrează să fie produs în România.
Printre proiectele din industria de profil anunțate recent în România se numără proiectul unei noi fabrici de pulberi de muniție, în care compania controlată de stat Pirochim SA Victoria se va asocia cu gigantul german Rheinmetall.
Poziția Guvernului
Acum, Guvernul Bolojan transmite Parlamentului că susține adoptarea inițiativei și face doar câteva observații și propuneri de tehnică legislativă.
Și pe fond, Guvernul arată doar că: ”Din perspectiva cadrului instituțional/normativ aplicabil, sistemul de pensii private, politica investițională aferentă activelor fondurilor de pensii are la bază principii prudențiale vizând, între altele, diversificarea adecvată a portofoliilor, administrarea corespunzătoare a riscurilor, menținerea unui nivel adecvat de lichiditate și protejarea intereselor participanților.
În acest context, standardele și recomandările elaborate la nivelul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) în materia administrării investițiilor fondurilor de pensii evidențiază importanța aplicării principiului „prudent person”, potrivit căruia deciziile investiționale trebuie adoptate într-o manieră prudentă, diversificată și compatibilă cu profilul obligațiilor asumate față de participanți”.
Poziția ASF
Analiza ASF în schimb este mult mai exhaustivă, cu argumente în defavoarea proiectului și a fost transmisă atât Guvernului, cât și Parlamentului.
ASF arată în primul rând că abordarea traditionala a legislatiei din Uniunea Europeana, inclusiv Romania, cu privire la investitiile fondurilor de pensii în industrii precum cele de armament, jocuri de noroc, tutun și alcool a fost de ”excludere absolută a acestora din portofolii, principiile etice fiind susținute de faptul că banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”.
Argumente contra proiectului
- Fondurile de pensii au o funcție socială, nu strategic-militară
”Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung. (...) Direcționarea acestor resurse către industria armamentului poate depăși scopul legitim al administrării fondurilor de pensii administrate privat și poate crea un conflict între interesul economic alparticipantului și obiectivele strategice externe sistemului de pensii private”, arată ASF.
- Industria armamentului poate fi incompatibilă cu profilul prudențial al fondurilor de pensii private
Astfel, în timp fondurile de pensii private funcționează pe baza principiului prudent person rule, care presupune investiții prudente, risc controlat, predictibilitate, stabilitate pe termen lung, industria armamentului prezintă riscuri structurale incompatibile cu acest profil prin dependența de conflicte și tensiuni geopolitice.
Această dependență introduce volatilitate ridicată, risc politic și impredictibilitate structurală.
”Industria de apărare este privită acum ca un sector strategic, iar utilizarea capitalului privat autohton este văzută ca o metodă de întărire a securității naționale. Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect, de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente.
Astfel, în mod inerent, performanțele financiare ale industriei de apărare tind să fie favorizate în perioade marcate de conflicte armate, tensiuni geopolitice și creșteri ale cheltuielilor militare, în timp ce în perioade de stabilitate și detensionare internațională acestea pot înregistra scăderi semnificative, ceea ce ar conduce la afectarea activelor fondurilor de pensii administrate privat investite în astfel de tipuri de instrumente financiare. O astfel de dependență structurală poate fi incompatibilă cu natura și obiectivul social al fondurilor de pensii private, care trebuie să urmărească stabilitatea și protejarea intereselor participanților pe termen lung”, consideră ASF.
- Vulnerabilitate la schimbări politice și bugetare
”Industria de apărare depinde masiv de: contracte publice; bugete de stat schimbări de guvern; priorități geopolitice. În perioade de detensionare internațională sau consolidare fiscală: comenzile militare pot scădea abrupt; evaluările bursiere pot suferi corecții importante. Acest tip de ciclicitate este dificil de reconciliat cu obiectivul stabilității randamentelor pe termen lung”, subliniază ASF.
- Riscuri reputaționale și etice
”Industria armamentului ridică probleme majore privind: impactul social; drepturile omului; utilizarea finală a produselor; responsabilitatea morală a capitalului investit.
Chiar dacă există diferențieri între arme controversate și armament convențional, rămâne imposibil de eliminat complet riscul ca produsele sau tehnologiile finanțate să fie utilizate în: conflicte armate; încălcări ale dreptului internațional; afectarea populațiilor civile.
Fondurile de pensii administrate privat, ca instituții cu rol social major, trebuie să evite expunerea la riscuri reputaționale și etice”, consideră ASF.
- Participanții nu își pot exprima consimțământul individual
În Pilonul II, participarea este obligatorie, iar participanții nu controlează individual politica de investiții, nu pot alege anumite sectoare, nu își pot retrage contribuțiile în funcție de preferințele etice, nu finanțează activități care afectează calitatea vieții.
Prin urmare, arată ASF, investițiile în industria armamentului, jocurilor de noroc, alcool sau tutun ar putea obliga indirect milioane de persoane să finanțeze activități contrare propriilor convingeri morale, fără posibilitatea unei opțiuni reale.
Din această perspectivă, interdicția a fost introdusă pentru a proteja neutralitatea socială a sistemului de pensii private, atrage atenția ASF.
- Dificultatea delimitării între activități civile și militare
ASF subliniază că în economia modernă, numeroase companii dezvoltă: tehnologii cu dublă folosință - software; inteligență artificială; drone; semiconductori; infrastructură digitală - , iar separarea clară între utilizarea civilă și cea militară devine tot mai dificilă.
Eliminarea interdicției în industria de armament ar crea: dificultăți de supraveghere pentru A.S.F.; risc de interpretări neunitare; extinderea graduală a expunerii către domenii tot mai apropiate de industria militară; risc reputațional.
”În lipsa unor limite clare și ferme, capacitatea A.S.F. de a asigura supravegherea prudentă și protecția efectivă a participanților poate fi afectată, inclusiv prin apariția unor presiuni de extindere a investițiilor către alte domenii controversate sau cu impact social negativ, cum ar fi jocuri de noroc, alcool și tutun,” consideră Autoritatea.
- Protejarea reputației și încrederii în sistemul de pensii private
Fondurile de pensii administrate privat funcționează pe baza încrederii publice pe termen foarte lung, iar, potrivit ASF, asocierea sistemului de pensii cu producția de armament, industria militară, profituri generate în context de conflict militar poate afecta legitimitatea socială a sistemului, încrederea participanților și percepția publică asupra utilizării contribuțiilor obligatorii.
ASF mai avertizează că sistemul de pensii private administrează economiile a aproximativ 9 milioane de participanți și deține active care depășesc echivalentul a 11% din PIB-ul României, având astfel o importanță sistemică strategică pentru stabilitatea economică și socială a statului, iar orice decizie care poate afecta încrederea populației în integritatea, neutralitatea și rolul social al acestui sistem depășește sfera unei simple opțiuni investiționale și dobândește relevanță strategică la nivel național.
”Din această perspectivă, implicațiile investirii activelor fondurilor de pensii administrate privat în industria armamentului necesită o analiză aprofundată la nivel guvernamental, inclusiv din perspectiva intereselor strategice ale statului și a impactului asupra securității economice și sociale, aspecte care justifică evaluarea temeinică a acestora în cadrul structurilor competente ale statului, precum și abordarea unitară, coordonată și coerentă inclusiv cu domeniile incidente, detaliate în Strategia națională de apărare a țării, instrument aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării și adoptat de către Parlamentul României”, afirmă ASF.
Un impediment major în aplicarea proiectului este însă lipsa de emitenți listați pe Bursa de Valori București care au ca obiect de activitate producerea de armament.
Pe Bursa de Valori București, conform ASF, sunt listate și tranzacționate acțiunile a 347 de emitenți din care 87 pe piața reglementată (REGS) și 260 pe piața AeRO (piață nereglementată). Din acești 347 de emitenți listați, 5 au ca obiect de activitate codul CAEN 3031 - Fabricarea de aeronave și nave spațiale, civile și codul CAEN 3032 - Fabricarea de aeronave și nave spațiale, militare.
Aceștia sunt:
Conform prevederilor legeale privind fondurile de pensii administrate privat, administratorul investește activele fondului de pensii adminisfrate privat în acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate.
Ca urmare, cei 5 emitenți se restrâng la cei 3 listați pe piață reglementată: Aerostar S.A., IAR S.A. Brașov și Turbomecanica S.A..
În urma analizei celor 3 emitenți eligibili pentru investiții de către fondurile de pensii administrate privat, ASF observă faptul că în cazul Aerostar S.A. și IAR S.A. Brașov există un acționar majoritar care deține peste 60% din acțiunile emitentului, iar acțiunile disponibile pentru tranzacționare (freefloat) sunt limitate.
Valoarea acestor acțiuni este foarte mică comparativ cu valoarea portofoliilor fondurilor de pensii adminisfrate private privat care, la 30.04.2026, înregistrau active totale de aproximativ 217 mliarde lei.
În cazul emitentului Turbomecanica S.A. unde nu exista un acționar majoritar, capitalizarea bursieră a societății este foarte mică, aproximativ 100 milioane lei.
”Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.
Autoritatea mai dă exemplul Norvegiei și altor state membre OCDE, unde tendința este de excludere a anumitor sectoare de la aceste investiții, fiind aplicate evaluări reputaționale și de sustenabilitate.
ASF se opune explicit limitării competențeisale de a adopta reglementări și măsuri prudențiale secundare, pentru că astfel se pot crea precedente legislative periculoase, iar autoritatea de supraveghere poate fi împiedicată să stabilească, în viitor, restricții sau interdicții privind investițiile în alte domenii incompatibile cu interesul participanților.
ASF recomandă avizul CSAT
În concluzie, ASF apreciază că inițiativa legislativă ridică o serie de riscuri și vulnerabilități din perspectiva regimului prudențial aplicabil sistemului de pensii private, precum și al capacității de supraveghere a ASF.
”Unul dintre aceste riscuri constă în faptul că disponibilitățile financiare ale viitorilor pensionari români pot fi utilizate pentru finanțarea industriilor de apărare din alte state”, arată ASF.
Cu toate acestea, având în vedere contextul geopolitic actual, ASF consideră că o astfel de soluție legislativă poate fi benefică din punct de vedere al strategiei de apărare a țării, în condițiile în care sunt respectate principiile prudențiale de investire și nu sunt afectate interesele participanților.
”Astfel, această inițiativă legislativă, ar trebui analizată și aprobată la nivelul instituțiilor statului cu competențe în acest domeniu, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Tării si Parlamentul României”, conchide ASF.
Această recomandare este susținută, în avizul său (negativ), și de către Consiliul Legislativ, care arată că deși CSAT avizează proiectele de acte normative inițiate sau emise de Guvern în domeniul securității naționale și deși este vorba de o inițiativă legislativă parlamentară, obiectul acesteia din urmă justifică o corelare riguroasă cu autoritățile competente în domeniul aparării, ordinii publice și securității naționale.
În noul proiect legislativ se arată că mobilizarea capitalului privat pe termen lung devine o componentă legitimă și necesară a efortului național de dezvoltare a capacităților industriale de apărare, în special în segmente cu relevanță dual-use (aerospațial, comunicații, securitate cibernetică, mentenanță, infrastructuri critice).
”Adoptarea prezentei propuneri legislative este de natură să producă un dublu efect benefic: pe de o parte, permite diversificarea prudentă a portofoliilor fondurilor de pensii și accesul la oportunități investiționale în sectoare strategice, în interesul participanților, cu menținerea excluderilor ferme pentru arme interzise/controversate; pe de altă parte, sprijină obiectivele Strategiei Naționale pentru industria de apărare 2024-2030, valorificând piața de capital și capitalul instituțional autohton ca instrument de finanțare pe termen lung”, arată autorii proiectului.
Proiectul exclude societățile implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, utilizarea, distribuția sau comercializarea de arme interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte (mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice), precum și alte categorii de arme controversate.
Prevederile proiectului
În prezent, legislația prevede că administratorul poate investi activele fondului de pensii în: acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, din state membre ale Uniunii Europene, aparținând Spațiului Economic European sau statelor aderente la codurile de liberalizare ale O.C.D.E., în procent de până la 50% din valoarea totală a activelor fondului de pensii.
Proiectul completează legislația în vigoare, stabilind că aceste investiții ”pot include investiții în valori mobiliare emise de societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv activități cu dublă utilizare (dual-use), cu respectarea regulilor prudențiale prevăzute de prezenta lege 'i a limitelor de diversificare aplicabile”.
Proiectul interzice investirea activelor fondului de pensii în valori mobiliare emise de societăți implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, utilizarea, distribuția sau comercializarea de arme interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte, inclusiv, fără a se limita la: mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice, precum și alte categorii de ”arme controversate” așa cum sunt definite în documentele internaționale și în cadrul european de transparență privind finanțarea durabilă.
”Această soluție este aliniată cu clarificările recente ale Comisiei Europene, care subliniază că regulile europene în materia finanțării durabile și a obligațiilor de transparență nu impun limitări asupra finanțării sectorului apărării ca atare, iar tratamentul suplimentar vizează în mod particular armele controversate”, arată inițiatorii.
Cum, potrivit sursei citate, regulile secundare pot genera blocaje disproporționate atunci când instituie interdicții sectoriale generale bazate exclusiv pe obiectul de activitate, fără a distinge între apărare convențională, activități dual-use și activități excluse de tratate, proiectul completează cadrul legislativ astfel încât normele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) să nu poată institui interdicții sectoriale generale care să restrâng investițiile în astfel de acțiuni din industria de apărare.
Complementar, pentru punerea în aplicare a noilor dispoziții, se instituie obligația Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) de a modifica și completa reglementările secundare în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a noii legi.
