Nemulțumirea, ”oboseala” și ”frustrarea” se amplifică în provincia britanică Irlanda de Nord, cu un trecut violent, după eșecul ultimelor discuții cu privire la Brexit între Londra și Bruxelles, incapabile să se punăde acord asupra sorții frontierei irlandeze, relatează AFP.
Nord-irlandezii resimt ”oboseală, frustrare și confuzie”, apreciază Lyn Sheridan, o locutoare a capitalei, Belfast, intervievată de AFP în fața Ulster Museum, care găzduiește o expoziție despre cei 500 de kilometri de frontieră care desparte provincia britanică de Republica Irlanda vecină, membră a Uniunii Europene (UE), scrie News.ro.
Negocierile cu privire la divorț sunt blocate de problema acestei delimitări, care urmează să devină singura despărțire terestră între UE și Regatul Unit după Brexit, prevăzut la 29 martie 2019.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Londra și Bruxellesul vor să evite o reintroducere a unei frontiere fizice pe insulă, pentru a apăra Acordul de Pace din Vinerea Mare care a pus capăt, în 1998, celor aproximativ 30 de ani de conflict sângeros între unioniști - majoritar protestanți - și republicanii catolici din Irlanda de Nord.
Însă punctele lor de vedere cu privire la modul în care să ajungă la acest lucru au rămas ireconciliabile la summitul europen din 17 și 18 octombrie, la Bruxelles, care era prezentat ca decisiv.
”SOLUȚIE REZONABILĂ”
În Irlanda de Nord populația își pierde răbdarea. ”Ei s-au săturat de toate aceste discuții și vor ca negocierile să continue pentru a se ajunge la o soluție rezonabilă”, declară pentru AFP Jim Wilson, un pensionar în vârstă de 72 de ani care locuiește la Belfast.
Soluția propusă de UE prevede rămânerea Irlandei de Nord în Uniunea Vamală și piața unică, în cazul în care nu se ajunge la altă soluție. Londra propune ca întregul regat să rămână aliniat la reglementările vamale ale Uniunii, până la semnarea unui acord de liber-schimb mai larg.
”Ca în multe situații similare, trebuie un compromis și un pic de concesii de o parte și de alta”, consideră Jim Wilson.
Irlanda de Nord a votat în proporție de 56% în favoarea rămânerii regatului în Uniune, la referendumul din 23 iunie 2016, contrar votului majoritar (52%) al tuturor britanicilor în favoarea Brexitului.
În această provincie, rezultatele au fost amplu influențate de această problemă a frontierei, potrivit analiștilor politici, un adevărat butoi cu pulbere al violenței în cele trei decenii de conflict.
”FRICĂ”
John Garry, un profesor de comportament politic la Queen's University Belfast, subliniază că nmeni nu i-a întrebat până acum pe irlandezi ce vor.
”Mai degrabă se vorbește despre ei decât să se discute cu ei”, declară el pentru AFP. Ce vrea majoritatea irlandezilor, în opinia sa? Absolut niciun Brexit sau cel mult un Brexit slab, care să mențină Regatul Unit în Uniunea Vamală și în piața unică europene.
În opinia sa, aceste desiderate sunt atât ale protestanților - favorabili rămânerii Irlandei de Nord în regat, cât și catolicilor - susținătorii unei reunificări cu Irlanda. Însă, mai mult decât de unire, îi este foarte frică de faptul că locuitorii ar putea să se replieze fiecare în tabăra sa și să reaprindă disensiunile.
Situația este înrăutățită de eșichierul politic britanic. Majoritatea absolută a premierului Theresa May în Parlament depinde de voturile deputaților DUP, un mic partid unionist și ultraconservator nord-irlandez, care se opune oricărei soluții care să ofere un statut special Irlandei de Nord după Brexit.
”Poziția puternică a DUP nu este reprezentativă pentru populație și nici măcar pentru alegătorii DUP”, apreciază profesorul Garry.
Pe stradă, Sorcha Eastwood, în vârstă de 33 de ani, care lucrează pentru un deputat din partidul noncofesional Alliance Party la Adunarea regională, distribuia sâmbătă manifeste care îndeamnă la manifestații în favoarea rămânerii în UE, în fața Primăriei Belfastului.
”Oamenilor le este frică”, a declarat ea. ”Ei nu sunt siguri de viitorul lor”.
