Eforturile Chinei de a intra pe piața Europei de Est sunt împiedicare de ceea ce țările din regiune consideră promisiuni nerespectate legate de bani și condițiile impuse investițiilor, relatează Bloomberg.
Așa-numitul cadru 16+1 a fost înființat de către China pentru a-și extinde prezența în Europa de Est. Membrii acestuia, 11 state din Uniunea Europeană, din Polonia până în Ungaria și Estonia, plus cinci state balcanice, au considerat forumul anual ca un mijloc de a atrage investiții chineze în infrasturctură, precum drumuri și căi ferate, pentru dezvoltarea economică, scrie News.ro.
Multe dintre aceste state sunt îns nemulțumite de lipsa investițiilor din Partea Chinei, potrivit unor persoane apropiate situației. Membrii mai sunt nemulțumiți de preferința Chinei pentru oferirea de împrumuturi în locul numerarului, iar în prezent consideră să sunt disponibile oferte mai bune în cadrul Uniunii Europene, cum ar fi cele prin intermediul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Unele dintre proiectele care s-au materializat cu ajutorul Chinei au atras o atenție nedorită. Costurile în creștere ale dezvoltării unei autostrăzi în Muntenegru au determinat Centrul pentru Dezvoltare Globală din Washington să avertizeze că această țară este expusă în mod special unui risc în privința datoriilor”, în timp ce o licitație pentru o cale ferată între Budapesta și Belgrad a dus la declanșarea unei investigații a UE.
”În ultima perioadă a crescut nemulțumirea legată de întregul program”, a spus Jan Weidenfeld, director pentru agaceri europene la Institutul Mercator pentru Studii referitoare la China din Berlin.
Condițiile atașate proiectelor sunt văzute de cei 16+1 membri sunt similare cu cele oferite statelor africate, ceea ce însemană că unele state ”se simt insultate”, a spus acesta.
”Pachetul nu este atât de atractiv cât lasă să se creadă de către China”, a adăugat Weidenfeld.
Legăturile comerciale și de investiții dintre China și Europa Centrală și de Est s-au îmbunătățit în ultimul deceniu, totuși creșterea ”nu a atins nivelul declarat și nu a îndeplinit așteptările ”unora dintre țări, a notat Erste Group într-un raport din luna mai.
Forumul 16+1 a fost controversat încă de la înființarea sa. În 2012, Forumul, care are un secretariat plin de diplomați chinezi, organizează un summit anual al liderilor statelor membre, oferindu-le șansa unor discuții bilaterale cu premierul chinez. Atenția este asupra proiectelor care intră sub incidența inițiativei Chinei O Centură, un Drum (Belt and Road).
Încă de la înființare, oficialii UE au fost îngrijorați că este o încercare a Chinei de a separa estul european mai sărac, în loc de un acord cu Bruxelles-ul. Un raport din decembrie 2017 referitor la relațiile UE-China, realizat de Consiliul European pentru Relații Externe a conchis că nu există niciun dubiu că 16+1 face parte dintr-o practicî mai largă ”divide și domnește”.
Problemele din cadrul forumului ar putea fi salutate de Bruxelles, precum și de state mari ale UE, precum Germania și Franța, care au susținut creșterea controlului asupra investițiile chineze în infrastrutura și companiile din blocul comunitar.
