Armata din Myanmar a preluat controlul asupra țării după ce liderul Aung San Suu Kyi și alți politicieni au fost reținuți la primele ore ale zilei de luni, relatează BBC.
Televiziunea militară a anunțat că a fost declarată stare de urgență pentru un an și că puterea a fost transferată, scrie News.ro.
Lovitura de stat vine după ce tensiunile dintre Guvernul civil și armată au crescut în urma disputatelor alegeri de toamna trecută.
Myanmar, cunoscut ca Burma, a fost condusă de armată până în 2011, când au început reformele democratice.
Armata a anunțat luni că transferă puterea comandatului suprem Min Aung Hlaing din cauza „fraudei electorale”.
În alegerile din luna noiembrie a anunlui trecut, Liga Națională pentru Democrație (NLD) a lui Suu Kyi a câștigat suficiente locuri pentru a forma un guvern.
Acum, soldații au fost instalați pe străzile capitalei Nay Pyu Taw și ale celui mai mare oraș, Yangon.
Statele Unite au condamnat lovitura de stat și au transmis că Washingtonul „se opune oricărei încercări de a schimba rezultatul alegerilor recente sau de a împiedica tranziția democratică în Myanmar”.
Secretarul de stat american Antony Blinken a cerut eliberarea tuturor oficialilor guvernului și a liderilor societății civile și a spus că SUA „sunt alături de oamenii din Burma și de aspirațiile lor pentru democrație, libertate, pace și dezvoltare. Armata trebuie să schimbe aceste acțiuni imediat”.
Ministrul australian de Externe, Marise Payne, a cerut armatei „să respecte statul de drept, să rezolve disputele prin mecanisme legitime și să elibereze imediat liderii civili și pe ceilalți reținuți ilegal”.
Conexiunea la internet este suspendată în principalele orașe, la fel și unele servicii de telefonie, iar televiziunea de stat, MRTV, a anunțat că întâmpină probleme tehnice și nu emite. BBC World News și alți radiodifuzori internaționali sunt blocați, de asemenea, în timp ce stațiile locale nu emit.
NLD a câștigat 83% dintre mandate, în alegerile din 8 noiembrie, pe care mulți le-au considerat un referendum privind Guvernul lui Suu Kyi.
Acesta a fost al doilea scrutin de la încheierea conducerii militare în 2011.
Armata a contestat rezultatele la Curtea Supremă, iar temerile privind o lovitură de stat au crescut recent. Comisia electorală a respins acuzațiile de fraudă.
Aung San Suu Kyi este fiica eroului independenței, generalul Aung San, care a fost asasinat când ea avea vârsta de 2 ani, înainte ca Myanmar să obțină independența față de Marea Britanie, în 1948.
Suu Kyi, văzută la un moment dat ca simbol al drepturilor omului, a fost laureată cu premiul Nobel pentru Pace când încă se afla în arest la domiciliu și era considerată „un exemplu remarcabil al puterii celor fără putere”.
Suu Kyi a petrecut 15 ani în detenție, între 1989 și 2010. În noiembrie 2015, a condus NLD care a câștigat primele alegeri disputate deschis în decurs de 25 de ani.
Constituția Myanmarului îi interzice să fie președinte pentru că are copii cu naționalități străine. Însă Suu Kyi, în vârstă de 75 de ani, este văzută ca lider de facto.
De când a devenit consilier de stat, conducerea ei a fost definită de tratamentul aplicat în țară minorității musulmane Rohingya. În 2017, sute de mii de membri ai comunității au fugit în Bangladesh din cauza atacurilor care îi vizau.
Foștii susținători internaționali ai ei au acuzat-o că nu acționează pentru a opri abuzurile asupra Rohingya și că nu condamnă armata încă puternică. În țară, „the Lady”, așa cum este supranumită, a rămas o figură populară în rândul majorității budiste, care arată puțină simpatie pentru Rohingya.
