Comisia Europeană a prezentat noul Instrument pentru situații de urgență al pieței unice (SMEI), prin care urmărește să mențină libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor și disponibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale în cazul unor situații de urgență viitoare. Printre măsurile propuse se numără posibilitatea ca operatorii economici să fie obligați să furnizeze informații Comisiei, dar și să accepte comenzi prioritare pentru anumite produse.
Noul cadru de guvernanță în situații de criză “urmărește să mențină libera circulație a bunurilor, serviciilor și persoanelor și disponibilitatea bunurilor și serviciilor esențiale în cazul unor situații de urgență viitoare, în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor din întreaga UE. Deși piața unică s-a dovedit a fi cel mai bun atu al nostru în gestionarea crizelor, pandemia de COVID-19 a evidențiat deficiențe structurale care afectează capacitatea UE de a răspunde în mod eficace și coordonat situațiilor de urgență. Măsurile unilaterale au cauzat fragmentarea, agravând criza și afectând în special IMM-urile”, arată Comisia într-un comunicat.
“În loc să se bazeze pe acțiuni ad-hoc improvizate, Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice va oferi un răspuns structural pentru a menține libera circulație a bunurilor, a persoanelor și a serviciilor în perioade nefavorabile. SMEI va asigura o mai bună coordonare cu statele membre, va contribui la prevenirea și limitarea impactului unei potențiale crize asupra industriei și economiei noastre și va dota Europa cu instrumente de care partenerii noștri mondiali dispun și care nouă ne lipsesc”, a declarat Thierry Breton, comisarul UE pentru piața internă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Instrumentul pentru situații de urgență al pieței unice completează alte măsuri legislative ale UE pentru gestionarea crizelor, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al Uniunii, precum și normele UE pentru sectoare specifice, lanțuri de aprovizionare sau produse precum sănătatea, semiconductorii sau securitatea alimentară, care prevăd deja măsuri direcționate de răspuns la situații de criză. Potrivit Comisiei, acesta stabilește un cadru echilibrat de gestionare a crizelor pentru a identifica diferitele amenințări la adresa pieței unice și pentru a asigura buna funcționare a acesteia prin:
Crearea unei arhitecturi de guvernanță a crizelor pentru piața unică:
Un nou mecanism de monitorizare a pieței unice, de identificare a diferitelor niveluri de risc și de coordonare a unui răspuns adecvat care să cuprindă mai multe etape – regimurile de contingență, vigilență și urgență.
În primul rând, cadrul de planificare pentru situații neprevăzute permite Comisiei și statelor membre să instituie o rețea de coordonare și comunicare pentru a spori gradul de pregătire. Ulterior, odată identificată o amenințare la adresa pieței unice, Comisia poate activa regimul de vigilență. În cele din urmă, în cazul unei crize cu un impact amplu asupra pieței unice, Consiliul poate activa regimul de urgență. Va fi înființat un grup consultativ, format din Comisie și statele membre, pentru a evalua o anumită situație și a recomanda cele mai adecvate măsuri de răspuns. Acesta va juca un rol esențial pe parcursul întregului proces.
Propunerea de noi acțiuni pentru a aborda amenințările la adresa pieței unice:
În regimul de vigilență, statele membre, în cooperare cu Comisia, s-ar concentra pe monitorizarea lanțurilor de aprovizionare cu bunuri și servicii identificate ca importante din punct de vedere strategic, precum și pe constituirea de rezerve strategice în aceste domenii.
Atunci când modul de urgență este activat, libera circulație pe piața unică va fi menținută prin intermediul unei liste negre a restricțiilor interzise și, la un nivel mai general, prin controlul consolidat și rapid al restricțiilor unilaterale. Comisia poate recomanda, de asemenea, ca statele membre să asigure disponibilitatea bunurilor relevante în situații de criză prin facilitarea extinderii sau reafectării liniilor de producție sau prin accelerarea procesului de autorizare.
În cele din urmă, Comisia poate recomanda, de asemenea, statelor membre să distribuie rezervele strategice constituite în timpul fazei de vigilență într-un mod direcționat.
Noi norme se vor aplica, de asemenea, pentru a facilita achizițiile publice de bunuri și servicii relevante de către Comisie în numele statelor membre, atât în regim de vigilență, cât și în regim de urgență.
Permiterea unor măsuri de ultimă instanță în situație de urgență:
În circumstanțe extraordinare și numai atunci când regimul de urgență a fost deja activat, Comisia poate utiliza, de asemenea, instrumente care vor necesita o etapă de activare separată.
În acest caz, Comisia poate adresa operatorilor economici cereri de informații specifice, care pot avea caracter obligatoriu. De asemenea, le poate solicita să accepte comenzi prioritare pentru produse relevante în situații de criză; ca răspuns la aceste solicitări, întreprinderile trebuie fie să se conformeze, fie să explice motivele grave care justifică refuzul. În plus, introducerea accelerată pe piață a anumitor produse prin intermediul unor testări și acreditări mai rapide, inclusiv prin evaluarea conformității, va asigura disponibilitatea acestora în situații de urgență.
Normele care permit astfel de derogări sunt prevăzute în propuneri separate de regulament și de directivă care modifică o serie de regimuri de reglementare specifice produselor și care însoțesc Regulamentul privind SMEI.
Etapele următoare
Propunerile vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. După adoptarea de către colegiuitori, regulamentele vor intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
