Armata americană a anunțat miercuri o nouă reducere a trupelor sale în Irak, o decizie conformă promisiunilor electorale ale președintelui Donald Trump, care candieează la al doilea mandat în noiembrie, relatează AFP.
”Statele Unite au decis să-și reducă prezența militară în Irak de la aproximativ 5.200 la 3.000 de militari în cursul lunii septembrie”, a anunțat comandantul Comandamentului Militar american în Orientul Mijlociu, generalul Kenneth McKenzie, scrie News.ro
Într-un discurs susținut la Bagdad, cu ocazia intrării în funcție a noului comandant al coaliției internaționale împotriva Statului Islamic (SI), generalul McKenzie a subliniat că Statele Unite vor continua să susțină armata irakiană în lupta împotriva ultimelor elemente ale grupării jihadiste, active în continuare, și că își vor menține o prwezență limitată în Siria.
”Trebuie să ne continuăm cooperarea împotriva SI cu partenerii noștridin Irak și Siria”, a subliniat el, insistând asupra încrederii Washingtonului în ”capacitatea forțelor irakiene de a opera în mod independent”.
Casa Albă a anunțat marți un anunț cu privire la o nouă reducere a trupelor americane în Irak, unde militarii americani, care vizează celule adormite jihadiste, sunt vizați de tot mai multe atacuri ale unor facțiuni proiraniene.
Un oficial de rang înalt din cadrul administrației Trump le-a declarat de asemenea unor jurnaliști că președintele american urmează să anunțe în curând o retragere din Afganistan, unde Statele Unite dispun de 8.600 de militari.
Într-un miting de campnaie, în North carolina, Donald Trump și-a reitarat marți promisiunea dezangajării din ”războaie fără sfârșit”.
”Noi ne vom aduce trupele înapoi acasă din toate aceste locuri îndepărtate”, a declarat el. ”Am cheltuit miliarde de dolari și cu ce ne-am ales?”.
ATACURI REGULATE
Pentagonul evalua, la sfârșitul lui 2019, la 5.200 numărul militarilor desfășurați în Irak, unde reprezintă majoritatea celor 7.500 de militari din cadrul coaliției internaționale antijihadiste.
Însă, de un an, zeci de atacuri cu rachetă, atribuite unor grupări proiraniene, au țintit forțele americane, dar și Ambasada Statelor Unite din Zona Verde ultrasecurizată de la Bagdad, omorând cel puțin trei americani.
Marți, un convoi care se îndrepta către o bază irakiană în care se află trupe americane, a fost vizat de de o bombă, un incident soldat cu un mort în rândul forțelor irakiene.
Tensiunile între Washington și Teheran au crescut cu un nivel în ianuarie 2020, când armata americană l-a asasinat, la Bagdad, pe puternicul general iranian Qassem Soleimani și pe irakianul Abu Mehdi al-Muhandis, comandantul operațiunilor Hashd al-Shaabi, o coaliție paramilitară proiraniană.
Această operațiune a alimentat temeri cu privire la izbuncirea unui război deschis între Iran și Statele Unite, cei doi mari aliațiai Irakului, pe teritoriul său.
Ulterior, deputații șiiți irakieni au adoptat o rezoluție de expulzare a militarilor străini din țară, inclusiv a celor americani.
În cadrul unei întâlniri, în august, la Washington, cu premierul irakian Mustafa al-Kadimi, Trump a evocat din nou o retragere militară din Irak, însă a rămas vag asupra amplorii, iar comunicatul oficial publicat după întâlnire anunța o ”redesfășurare” de forțe americane.
Armata americană și-a consolidat prezența, în ultimele luni, în alte țări din regiune, unde dispune de baze militare, precum Arabia Saudită sau Kuwait, cu scopul de a menține presiunea asupra Iranului.
Trump spune adesea că se bucură de o susținere puternică în cadrul armatei, lăudându-se de exemplu că a crescut fondurile alocate Pentagonului.
Însă mandatul său a fost marcat, de asemenea, de dezacorduri frecvente cu comandanți militari din cadrul Departamentului Apărării.
Fostul secretar al Apărării Jim Mattis a plecat din funcție în decembrie 2018, criticând strategia diplomatică a lui Trump, iar actualul titlar al postului, Mark Esper, dar și șeful Statului Major Mark Milley, auavut diferende cu președintele în probleme politice.
