Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins, miercuri, apelul formulat de Alina Bica la sentința prin care a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare. Decizia este definitivă.
”În majoritate: Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpata Bica Alina Mihaela și de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalte Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015. În baza art.275 alin. (2) Cod procedură penală obligă apelanta intimată inculpată Bica Alina Mihaela la plata sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat, ocazionate de soluționarea apelului declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 noiembrie 2019”, a transmis, miercuri, Înalta Curte de Casație și Justiție, scrie News.ro.
Unul dintre magistrații completului a avuto opinie separată, ”în sensul admiterii apelului declarat de inculpata Bica Alina Mihaela împotriva sentinței penale nr. 1057 din 29 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr. 2471/1/2015, al desființării sentinței penale apelate și, în rejudecare, în baza art. 396 alin. 5 raportat la art.16 alin.1 lit.b teza I Cod procedură penală, al dispunerii achitării inculpatei Bica Alina Mihaela pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului prevăzută de art. 269 Cod penal”.
CITEȘTE ȘI ING Bank: Guvernul are nevoie de încă 21,4 miliarde de lei în timp foarte scurt, până la finele anului, pentru finanțarea deficitului. Împrumuturile vor crește abrupt în 2020Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis, în 26 iunie 2018, condamnarea Alinei Bica în dosarul în care a fost judecată alături de fostul ministru Adriean Videanu, la patru ani de închisoare cu executare, fiind menținută astfel decizia din primă instanță.
În noiembrie 2016, Alina Bica a fost condamnată în acest dosar la patru ani de închisoare cu executare. Magistrații instanței supreme au dispus achitarea Alinei Bica pentru două fapte de abuz în serviciu și pentru o faptă de favorizare a făptuitorului, respectiv a lui Adriean Videanu, dar au condamnat-o la patru ani de închisoare cu executare pentru o altă faptă de favorizare a făptuitorului, repectiv a lui Ovidiu Tender. În același dosar, fostul ministru Adriean Videanu a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu.
În acest dosar, cunoscut sub numele "Bica 2", fosta șefă a DIICOT este acuzată de procurorii DNA de favorizarea fostului ministru al Economiei Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, și a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum și de abuz în serviciu.
Dosarul a ajuns la ICCJ în iunie 2015, judecarea a început în septembrie 2015 și s-a încheiat după 15 termene, în 23 noiembrie 2016.